Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

O investiţie relativ mică poate scuti pagube imense

Publicat: 22 aprilie 2019 - 12:02
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În contextul în care în ţară suprafeţe agricole întinse sunt invadate de mistreţi, fermierii fiind deosebit de afectaţi de faptul că înregistrează pagube mari, în judeţul Iaşi, unii fermieri încearcă să se apere singuri de sălbăticiuni.

În comuna Ţibăneşti, din judeţul Iaşi, fermierul Musteaţă Iamandi exploatează aproximativ 540 de hectare de teren. Îngrijorarea sa era cu atât mai mare cu cât în structura de culturi se regăsesc atât cereale pentru consum, cât şi porumb pentru sămânţă. Disperat de pierderile suferite, a apelat la soluţia de a amplasa gard electric pe suprafaţa destinată producerii de sămânţă, respectiv pe aproximativ o sută de hectare de teren.

Mistreti_b

Lupta inegală între fermier şi mistreţi
”Ştiind şi văzând că nimeni nu ne ajută, nici cu extragerile de efective în sezonul rece şi nici cu despăgubiri, am căutat să îmi salvez singur culturile şi banii”, povesteşte fermierul Musteaţă Iamandi. Împreună cu fiul său, Cezar Iamandi, inginer horticultor, întâi s-a documentat despre situaţia fermierilor din alte ţări, mai exact din Germania, Austria şi Franţa. Dacă, acolo, legea îl obligă pe proprietarul fondului de vânătoare să îşi îngrădească respectivul fond, din nefericire, la noi a trebuit să se procedeze invers... “Adică, eu, ca fermier, a trebuit să caut metode şi să cheltui sume suplimentare, ca să îmi îngrădesc terenurile agricole spre a le proteja. În România, mistreţul vine pe terenurile fermierilor, se hrăneşte, se înmulţeşte şi, bine-merci, proprietarul fondului de vânătoare profită, inclusiv taxând vânătorii. Pentru că se poate! Eu m-am inspirat din modelele acelor ţări şi am ales soluţia gardului electric, pe care am considerat-o bună şi accesibilă ca preţ. Am şi calificare în domeniul electricităţii, astfel încât mi-a fost destul de facil să înţeleg procedurile şi efectele”, m-a lămurit agricultorul.

Mistreti_b

“Prădat” de mistreţi, învins de... SISTEM!
Fermierul ieşean are deja doi ani de când foloseşte această modalitate de protejare a culturilor împotriva invaziei mistreţilor şi se arată mulţumit de faptul că, investind sume relativ mici, în aparate originare din Franţa, a reuşit să evite pierderi financiare majore. ”În urmă cu trei ani, am făcut tot felul de sesizări, am depus nenumărate documente la instituţiile pe care le-am crezut abilitate în a ajuta fermierii şi în a gestiona corect problema vânătorii la mistreţi. Am ajuns chiar şi în instanţe, dar nu am rezolvat nimic. Nici un document, inclusiv acte de constatare a pagubelor, nu a fost suficient pentru a convinge asupra pagubelor şi disperării fermierilor. Am rămas şi cu pierderea din câmp, şi cu cheltuiala ulterioară. Nu mai spun de timpul irosit şi de stările prin care am trecut. Dar, cum spune o veche vorbă românească, nevoia te învaţă. Am învăţat şi eu să îmi apăr singur ferma şi am avut succes”, îşi aminteşte cu tristeţe fermierul din Ţibăneşti.

Pierderi de cel puţin 25.000 de lei
Prin internet, fiul său a comandat trei aparate franţuzeşti, fiecare costând câte 1200 de lei şi putând împrejmui minimum douăzeci de hectare. Având terenul grupat, a fost avantajat şi aa putut îngrădi toată suprafaţa vizată. Gruparea terenurilor agricole spre a fi mult mai eficient exploatate şi pentru a permite inclusiv astfel de investiţii este un alt aspect deosebit de important, dar probabil face obiectul unei alte analize. “Avantajele gardului electric sunt enorme, începând de la faptul că nu îmi mai este atât de groază de invazia în culturi a mistreţilor, deci nu mai am pagube şi până la satisfacţia de a nu mai sta la mâna comisiilor de tot felul. Închipuiţi-vă că, în urmă cu trei ani, doar stricăciunile recunoscute au fost de aproximativ 25.000 de lei, potrivit procesului verbal de constatare, deşi pierderile au fost mai mari. Nu am primit nici un leu despăgubire, ci mai mult, fără nici un folos, am avut şi cheltuieli suplimentare şi nenumărate drumuri făcute pe la instituţii şi instanţe. După utilizarea gardului electric, nu am mai avut pierderi, mistreţii nemaiavând ce căuta pe terenurile mele. Legat de rezolvarea problemei mistreţilor, eu vă spun scurt şi simplu: dacă se vrea, se poate”, menţiona Musteaţă Iamandi.
Soluţia concretă identificată de către fermierul ieşean Musteaţă Iamandi este potrivită pentru a proteja culturile acestuia de copitele mistreţilor, dar, din păcate, în căutarea hranei, animalele se deplasează către fermele din jur. Cu alte cuvinte, deşi unii fermieri reuşesc să lupte singuri cu mistreţii, la nivel naţional problema nu este nici pe departe rezolvată.

 Musteaţă Iamandi_b

Musteaţă Iamandi: “Dacă va fi nevoie, voi împrejmui toată suprafaţa. Ceea ce regret este faptul că, inclusiv acest gard electric, a trebuit să îl aduc din străinătate. M-aş fi bucurat să fie din România şi m-aş fi bucurat şi mai mult dacă aş fi văzut că cineva se gândeşte cu mult mai mult la fermierii disperaţi de stricăciunile făcute de mistreţi. Aceste animale s-au înmulţit foarte mult şi, mânate de foame, să ştiţi că, uneori, ajung chiar să dărâme şi gardurile”.


PROBA EFICIENŢEI GARDULUI ELECTRIC
Luând act de soluţia tehnică identificată şi aplicată de către fermierul Musteaţă Iamandi, din comuna ieşeană Ţibăneşti, la faţa locului au venit şi alţi agricultori care au avut aceeaşi problemă cu mistreţii şi care doreau să vadă cu ochii lor cum funcţionează ansamblul electric, nivelul şi eficienţa investiţiei. ”Tuturor celor care au venit să ceară detalii le-am spus exact cum am procedat şi ce pot face cu astfel de aparate, pentru că nu este un secret. De exemplu, trebuie multă grijă la faptul că nu este permis un nivel mai mare de 80 miliamperi la baterie, fiindcă apare pericolul de a ucide animalele. Dar, la 80 mA se dezvoltă şocuri de zece mii de Volţi, ceea ce este suficient pentru a speria mistreţii, aceştia nemaivenind a doua oară în acelaşi loc. Gardul, ca atare, este reprezentat de un singur fir, care poate fi pus şi în două-trei rânduri, în funcţie de modul în care se doreşte protejarea respectivei suprafeţe. La acest gard se adaugă acea baterie de 80 miliamperi. Se conectează, se pune la pământ şi, de asemenea, trebuie amplasată plăcuţă de atenţionare a oamenilor asupra faptul că în locul respectiv există gard sub tensiune. Sistemul nu este deloc complicat, dar rezultatele sunt remarcabile. Gândiţi-vă că, în momentul de faţă vorbim despre cel de-al treilea an în care am salvat suma minimă de 25.000 de lei, dacă ne raportăm doar la nivelul financiar al ultimului proces verbal de înregistrare a pagubelor produse de atacul mistreţilor”, menţiona Musteaţă Iamandi.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 7/234 (ediţia 15-30 aprilie 2019)

 

Vizualizat: 170 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?