Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Noutăţi în ”Legea moţilor”

Publicat: 22 ianuarie 2019 - 11:32
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

La sfârşitul anului trecut, a ajuns pe masa preşedintelui României, pentru promulgare, o iniţiativă legislativă de modificare a Legii 33/1996, cunoscută sub numele de „legea moţilor”, ale cărei prevederi, susţin actualii parlamentari, nu s-ar fi aplicat deloc. Una dintre explicaţii, furnizată de iniţiatorii noilor modificări, este aceea că legea veche ar fi intrat în contradicţie cu legile fondului funciar, dar şi cu Codul Silvic.

E interesant de observat ce modificări au adus parlamentarii legii 33/1996, pentru a ne da seama dacă şi cum sunt cu adevărat ajutaţi locuitorii Munţilor Apuseni, o zonă a ţării cunoscută pentru condiţiile dificile de trai, din cauza cărora moţii au emigrat la oraş, în timpul comunismului, şi în numeroase ţări occidentale, după revoluţie.

Lemne_b

Carnetul de moţ
Precizez de pe acum că iniţiatorii noilor modificări sunt doi deputaţi din judeţul Alba, Cornel Olar (PNL) şi Ioan Dârzu (PSD). Articolul 1 a fost reformulat, permiţând moţilor să schimbe produsele din lemn cu ”produse necesare asigurării traiului”, în textul vechi schimbul fiind limitat la cereale. Potrivit modificării art. 2, moţii care îşi asigură mijloacele de subzistenţă din prelucrarea lemnului (obţinând scânduri, şindrilă, butoaie, ciubere etc.) nu mai sunt obligaţi să prezinte şi autorizaţia de meseriaş când solicită de la ocoalele silvice cei 10 mc lemn fasonat (până acum erau acordaţi 10 mc material lemnos pe picior), contra cost, potrivit prevederilor legale. Meseriaşii Apusenilor vor primi un carnet de moţ, care va înlocui vechea legitimaţie, acordată de primării în baza autorizaţiei de meseriaş. Observ că autorizaţia de meseriaş nu mai prea contează. Devine important acest nou carnet de moţ, eliberat de primării. Cu un astfel de carnet se vor duce şi tinerii căsătoriţi care locuiesc în Apuseni, dar şi cei care vor veni să se stabilească în zonă, ca să solicite material lemnos de construcţie, volumul maxim permis de lege fiind acum de 50 mc, faţă de 25 mc cât era până în prezent, pentru fiecare familie.

Prefectul a fost scos din joc
Carnetul de moţ îi va folosi titularului să beneficieze de o reducere de 50% a transportului pe calea ferată, diferenţa de preţ fiind suportată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor. Această facilitate nu exista în vechea lege, fiind introdusă acum. A fost eliminată însă o altă facilitate, anume dreptul familiilor şi meseriaşilor din Apuseni de a beneficia de o reducere de 50% din preţul oficial stabilit de organele silvice. De acum încolo, beneficiarii vor plăti preţul integral, stabilit ”de proprietari (...) ori de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, după caz”.
Noii legiuitori au găsit că e mai bine (oare pentru cine?) să scoată din vechea lege dreptul prefectului judeţului de a veghea la corecta aplicare a prevederilor legii de către primarii comunelor şi de către organele R.N.P. şi de a lua măsurile necesare. Art. 11 care conferea prefectului acest drept a fost pur şi simplu abrogat. Nu-i de mirare, aşadar, că guvernul nu a susţinut adoptarea acestei iniţiative legislative. Consiliul legislativ a avizat-o favorabil, dar a făcut o mulţime de observaţii şi propuneri. De exemplu, iniţiatorii legii nu au oferit informaţii cu privire la impactul financiar asupra bugetului general consolidat.

 

PE SCURT
În concluzie, noile modificări au dublat cota de lemn de construcţie pentru tinerii însurăţei, de la 25 mc la 50 mc. A fost eliminată obligativitatea prezentării autorizaţiei de meseriaş, pentru obţinerea cotei de material lemnos, necesar prelucrării. A fost eliminat din joc prefectul, ca autoritate de control şi aplicare a legii. E de observat o relaxare a regulilor pentru obţinerea unui aşa-numit carnet de moţ, care va deschide calea către obţinerea facilităţilor. Legiuitorii şi-au dorit ca locuitorii Apusenilor să râvnească de acum încolo carnetul respectiv, a cărui eficienţă sper că nu o va echivala pe cea a carnetului de membru de partid.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/228 (ediţia 1-31 ianuarie 2019)

Vizualizat: 14 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?