Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Miniştrii ploii...

Publicat: 24 septembrie 2012 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Potrivit unui comunicat de presă, Guvernul României a aprobat schema “Ajutoare de minimis pentru compensarea efectelor fenomenului de secetă manifestat în anul agricol 2011-2012, asupra culturilor agricole”

Click pe poza pentru galerie!

În esenţă, cuantumul ajutorului este de 100 de lei pe hectar şi se acordă pentru suprafeţe cuprinse între 1 şi 10 hectare inclusiv.

Măsura poate fi apreciată ca fiind oportună şi necesară, dincolo de încărcătura ... electorală! Să nu uităm că se apropie alegerile parlamentare de la începutul lunii decembrie, iar beneficiarii, cei aproximativ 573.000 de fermieri cu familiile lor, pot constitui un potenţial capital electoral demn de luat în seamă.

Totuşi, altceva aş vrea să subliniez. Schema guvernamentală este una conjuncturală ce urmăreşte numai compensarea efectelor secetei şi nu priveşte cauzele. Esenţa fenomenului ţine de cu totul altceva! Nu mă gândesc la... Cel de Sus! Mult mai eficient ar fi fost dacă guvernele anterioare s-ar fi preocupat pentru elaborarea unei strategii a... ploii! Toţi cei care au fost la guvernare - fără discriminare - s-au ostenit să-şi aranjeze “ploile” pentru doar pentru ei...

În cele ce urmează vreau să readuc în atenţie problema irigaţiilor, miniştrii... ploii cu „strategiile” lor trecătoare ca o aversă de vară!

Toţi cei care au ocârmuit Agricultura în ultimele două decenii au anunţat că vor reface sistemele de hidroamelioraţii şi vor lupta mai abitir împotriva secetei. “Subiectul irigaţii este întotdeauna pe agenda unui ministru al Agriculturii” declara, la vremea respectivă, Stelian Fuia, unul dintre ultimii titulari ai MADR. Dar, cu toţii-n cap au fost... “fiii ploii”! Adică, Agricultura românească a rămas la voia Celui de Sus!
Să trecem succint în revistă câteva dintre strategiile seci, eşuate şi abandonate ale câtorva miniştri ai Agriculturii.

După cumplita secetă a anului 2007, ministrul de atunci al Agriculturii, Decebal Traian Remeş, anunţa cu măreţie amenajarea unei „salbe de iazuri” în mai toate provinciile ţării - Moldova, Muntenia, Oltenia şi Transilvania, cu alocarea a trei milioane de lei de la buget. Ochiurile de apă au secat înainte de a forma... preţioasa podoabă.

Mandatul lui Dacian Cioloş a trecut exact ca gâsca prin apă, fără a se definitiva vreo strategie de irigaţii.
În primăvara anului 2009, Ilie Sârbu ceruse, până la începutul următoarei campanii de udare, proiectarea unui nou sistem naţional de irigaţii, în condiţiile în care cel actual este depăşit şi foloseşte pompe ruseşti fabricate prin anii '60. Sistemul, cu proiect cu tot, a rămas încremenit pe planşetă!

Un an mai târziu, în 2010, Mihai Dumitru a vrut să schimbe cursul apelor... pompate. „Irigaţiile se vor face gravitaţional. Vom construi nişte baraje în amonte şi vom iriga cu apă de la munte, nu vom mai sui apa din Dunăre la deal”, a dat explicaţiile de rigoare Adrian Rădulescu, pe atunci secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Barajele s-au năruit înainte de a prinde viaţă, iar Dunărea nu a încetat să urce dealul.

Când nici nu se instalase bine în jilţul Agriculturii, Valeriu Tabără a cerut harta şi planurile canalului Siret-Bărăgan, cu toate că acest grandios proiect al “Iepocii de Aur” era gestionat de Ministerul Mediului. De atunci, canalul a rămas dalat şi umplut cu deşarte dorinţi.

“Şi eu sper să putem să facem un plan strategic, unde vrem să mergem cu sistemul de irigaţii”, declara la începutul acestui an Stelian Fuia. După care a “stabilit că trebuie să avem câteva direcţii strategice”. Se vede că n-a putut să facă planul, dar mergând cu sistemul de udare pe atâtea direcţii şi, firesc, pe tot atâtea... cărări, s-a pierdut în apele tulburi ale politichiei.

Actualul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin pare mai ferm... cel puţin în declaraţiile publice: “Ne propunem, pentru prima dată, având în vedere că agricultura este prioritate, să definim irigaţiile ca şi infrastructura, ca şi mediul, o prioritate şi să fie finanţat un astfel de program din fondurile structurale”.
Până atunci, în acest an, seceta a ucis orice boare de... speranţă!

Vizualizat: 406 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?