Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Miere vie de la Forăşti

Publicat: 14 iunie 2020 - 16:39
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Hrana sănătoasă l-a interesat dintotdeauna pe suceveanul Dumitru Buzilă, de profesie electrotehnist. Acum el însuşi produce asemenea alimente: creşte albine şi vinde miere. Miere vie!

De aproximativ 15 ani, a demarat şi a dezvoltat pas cu pas o fermă de familie în domeniul apiculturii, în comuna Forăşti, judeţul Suceava, unde îşi are gospodăria. Astăzi, deţine aproximativ 55 de familii de albine, iar apicultura l-a cucerit atât de mult încât a decis să renunţe la profesia de bază şi să se ocupe exclusiv de creşterea albinelor, în condiţiile cele mai naturale posibil.

Miere vie de la Forăşti 1_b

Miere vie: Lecţia de... stupărit

Activitatea de apicultor a lui Dumitru Buzilă a început în copilărie. ”Mama şi soacra aveau stupi, la fel ca şi naşul meu de cununie. Ulterior, şi cumnatul meu începuse să crească albine. Simţeam că trebuie să fac şi eu ceva în direcţia aceasta. Nu venise, însă, momentul. Aflat în deplasare în judeţul Vaslui, un om m-a rugat să îl duc cu maşina către o localitate aflată în drumul meu spre Fălticeni. Am acceptat, neştiind că urma să primesc o adevărată lecţie de... apicultură. Era profesionist în domeniu şi timp de aproximativ o oră şi jumătate mi-a vorbit exclusiv despre albine şi despre secrete ale meseriei. A fost primul specialist care mi-a recomandat creşterea în sistem multietajat (ME) şi a fost omul care a adus acel ceva, necesar startului către ferma mea de astăzi, care mi-a devenit principala sursă de venit”, îşi amintea Dumitru Buzilă.

Miere vie: Cumpărarea primilor stupi în sistem multietajat

Fermierul a acumulat noţiuni şi informaţii ştiinţifice de specialitate, reuşind să urmeze şi cursuri de profil, în paralel cu dobândirea unei importante experienţe practice, beneficiind de consilierea unui renumit specialist ieşean din zona Staţiunii de Cercetări Apicole Poieni. ”În judeţul Suceava, nu găseam de unde să cumpăr stupi în sistem ME, astfel încât am ajuns la domnul profesor Petre Iordache, la Iaşi. Era luna mai. Am vrut să cumpăr încă de la început 50 de familii de albine. Dar, domnul profesor nu a fost lacom şi nu mi-a vândut atât de multe. M-a sfătuit să iau maximum 25 familii, iar dacă era să devin apicultor, până în toamnă, în mod sigur, urma să îmi produc singur şi celelalte 25 de familii de albine. Aşa s-a şi întâmplat. După un an apicol extraordinar de bun, am reuşit să îmi produc încă 30 de familii de albine şi, de atunci, menţin acelaşi efectiv. Nu mi-am propus să îl sporesc, deoarece vreau să rămân la statutul unei ferme de familie şi nici resursele proprii nu îmi permit mai mult”, arăta apicultorul.

Mierea fără etichetă

Pentru valorificarea producţiei, doi dintre paşii importanţi pe care i-a făcut au fost de a se înscrie în asociaţii de profil (întâi, în ACA Suceava şi, din anul 2010, în ”Asociaţia Produs în Bucovina”) şi de a dezvolta comunicarea profesională. ”Prin 2007, am început să merg la târguri, cu produsele proprii. Îmi amintesc că la primul târg, la Suceava, aveam puse pe o măsuţă vreo 20 de borcănele cu miere, fără etichetă şi fără cărţi de vizită. Mierea mea cristalizată i-a atras pe mulţi şi am vândut totul. Lumea mă întreba cum să mă contacteze şi, atunci, am realizat că trebuie să fac ceva mai mult, inclusiv pe zona de prezentare. Am reuşit să ajung la târguri din toată ţara, de data aceasta nu numai cu măsuţa, ci şi...cu etichetă. Dar, ca şi atunci, am rămas la principiul de a nu încălzi mierea, ci de a o livra în starea sa naturală. Aceea este mierea vie, mierea neprelucrată termic”, povestea Dumitru Buzilă.

Miere vie de la Forăşti 2_b

“Nu forţez albinele”

Creşte o populaţie autohtonă de albine, Apis Mellifera Carpatica, adaptată la condiţiile specifice de climă şi vegetaţie şi deosebit de productivă, dacă beneficiază de îngrijire atentă. ”De exemplu, eu nu forţez albinele. Știu şi respect faptul că, în privinţa culesului, cel mai productiv va fi în timpul verii, în flora spontană. De aceea, întotdeauna, am grijă ca albina să fie în formă maximă, ştiut fiind faptul că albina noastră autohtonă este deosebit de harnică”, sublinia Dumitru Buzilă.

5 măsuri apitehnice esenţiale în luna iunie

Menţinerea în forma maximă de sănătate şi de lucru a familiilor de albine înseamnă inclusiv respectarea, de către apicultor, a unui anumit calendar al lucrărilor specifice.

  1. În luna iunie, când, înainte de solstiţiul de vară, familiile de albine ating nivelul maxim de dezvoltare şi pot să valorifice culesurile de la tei, coriandru, zmeură şi în zona de munte şi de fâneaţă în zona de deal, multe dintre acestea intră în frigurile roitului. O familie în frigurile roitului nu va mai asigura producţii importante de miere.
  2. Trebuie deblocat cuibul şi asigurat spaţiul necesar depunerii nectarului, prin extragerea la timp a mierii.
  3. Prioritare mai sunt formarea nucleelor de împerechere şi obţinerea de mătci de rezervă, promovând materialul genetic valoros prin înlocuirea mătcilor bătrâne sau a celor afectate.
  4. Trebuie asigurată o bună ventilaţie şi protecţie împotriva insolaţiei şi a posibilelor infecţii.
  5. Crearea condiţiilor potrivite pentru cules, nedeschizând stupii foarte des şi nederanjând familiile de albine, îndeosebi în perioadele cu un cules bogat.

Miere vie de la Forăşti 3_b

“Producem miere vie, adică miere sănătoasă şi neprelucrată termic. Avem noroc că suntem într-o zonă izolată şi nepoluată. Obţinem mierea cu păstură, cea cu ardei, tinctura de propolis, laptişorul de matcă, mierea cu cătină şi propolis şi altele”
DUMITRU BUZILĂ, apicultor

Producţie de mătci la Moşna
Unul dintre apicultorii care au pătruns aproape toate tainele producerii mătcilor de albine este inginerul ieşean Ioan Vlad Bălteanu, din comuna Moşna, situată într-o zonă cu potenţial nu doar viticol (aici se găseşte nucleul adevărat al soiului Busuioacă de Bohotin), ci şi melifer. Permanent fascinat în special de acele regine care conduc viaţa stupinei, care depun ouă şi perpetuează specia, Vlad Bălteanu a insistat pe partea de ameliorare şi, în timp, selecţia şi producerea de material biologic a devenit prioritară în ferma sa. Click AICI şi citeşte reportajul în prisaca de la Moşna!

Vizualizat: 1079 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

V-ați asigurat culturile? Daunele au fost nelipsite pe plantațiile de viță de vie portaltoi în județul Timiș! 
Branislav Giurici ne recomandă Agra Asigurări! Contactează-i! https://www.agraasigurari.ro/

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Zsolt Tamássy

Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta AGRO EDMA, 2.500 ha: La discuit și fertilizat cu Massey Ferguson 8740S DYNA-VT şi 7726S DYNA 6 Trei lucrări dintr-o singură trecere cu discul Discordon DXRV II
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?