Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Legumicultorii s-au retras în spaţiul protejat

Publicat: 19 martie 2018 - 01:52
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În această perioadă, producătorii de legume în spaţii protejate nu au pic de tihnă şi nici de odihnă. “De regulă, noi intrăm în solar înaintea sărbătorilor de iarnă şi ieşim taman la primăvară!”, spun mătcaşii, care parcă niciodată nu se mai satură de muncă.

 

Producerea de răsaduri destinate culturilor timpurii şi chiar extratimpurii în spaţii protejate prezintă o serie de particularităţi. De aceea ne-am adresat unui cunoscut specialist în domeniu, Victor Lăcătuş, pentru a le evidenţia şi, desigur, pentru a face recomandările de rigoare. „Atenţie foarte mare de unde îşi cumpără legumicultorul sămânţa, să fie sigur că este de calitate. De cele mai multe ori este procurată din afară. Prea puţin se cultivă soiuri sau hibrizi româneşti. Trebuie să aleagă soiurile şi hibrizii calitativi, pe placul consumatorilor. Apoi trebuie să-şi aprovizioneze substratul de creştere”, ne-a declarat Victor Lăcătuş.

Rasaduri_b

Atenţie la turba utilizată!
De asemenea, omul de ştiinţă a subliniat că legumicultorul trebuie să fie foarte atent atunci când cumpără turba în care va semăna şi apoi va repica răsadul. „Sunt diverse sortimente de turbă pe piaţă: pentru semănat (mai bine mărunţită, fără adaosuri chimice) şi pentru repicat cu îngrăşăminte, pentru a susţine plantele până spre plantare. În cazul în care perioada de producere a răsadurilor se prelungeşte, e posibil ca plantulele să se umbrească reciproc şi să se etioleze. Mai rău este dacă substratul sărăceşte în elemente nutritive, caz în care va trebui intervenit cu fertilizări suplimentare. Radicular este mai greu, dar se pot aplica foliar fertilizanţi pentru această fază”, a susţinut Lăcătuş. Complexul foliar Forte, produs mai nou pe piaţă, conţine 15% azot, 10% P2O5, 6% K2O, plus adaos de microelemente, aminoacizi şi bor, suplimentat în mod special.

Mraniţa - o pătrime din volum
„Mai sunt producători care-şi fac singuri substratul dintr-un amestec de mraniţă, pământ de pădure sau de grădină şi nisip. Să fie foarte atenţi în ceea ce priveşte cantitatea de mraniţă folosită. Eu nu aş recomanda ca mai mult de o pătrime din volumul respectiv să fie mraniţă. Uneori aceste mraniţe au concentraţii foarte ridicate de elemente minerale (atunci se spune că sunt foarte iuţi) şi, în final, duc la o creştere vegetativă mai lentă a plantelor”, a precizat fostul director al Institului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură Vidra.

Obligatoriu, aerisirea răsadniţei!
Un alt aspect important este climatul din interiorul răsadniţei. „Întotdeauna le spun cultivatorilor ca indiferent de temperatura de afară, dimineaţa când intră în răsadniţă să o aerisească. De ce? În timpul nopţii plantele consumă bioxidul de carbon şi la un moment dat răsadniţa, fiind bine închisă, păpuşită, atmosfera poate dăuna plantelor. Sau mai sunt situaţii în care răsadniţa este încălzită cu paturi calde şi dacă nu se fac aerisiri sau în cazul în care nu se realizează un tiraj corespunzător, concentraţia de oxid de carbon poate să crească, gazul fiind extrem de toxic”, a explicat cercetătorul.

Tratamente preventive
Victor Lăcătuş a insistat şi asupra unor aspecte legate de tratamentele ce trebuie aplicate la realizarea răsadurilor. „Unii solarişti seamănă în pat direct, alţii în ghivece sau în paleţi alveolari. Turba este lipsită de agenţi patogeni şi nu este nevoie de făcut un tratament. Când se utilizează amestec produs în fermă, este bine să se aplice preventiv un fungicid fie pe patul germinativ, fie pe cuburi, care să umecteze până la 2 cm adâncime. Unul dintre produse poate fi Previcur Energy, menit să combată dăunătorii din culturile de legume şi de pepeni verzi. De asemenea, înainte de repicat este bine să se trateze cuburile sau ghivecele nutritive; sunt tratamente obligatorii, ele pot fi repetate chiar şi după ce s-a repicat, dacă evoluţia factorilor climatici obligă la aşa ceva”.

Din practica unui mătcaş experimentat
“În decembrie pregătim solarul, dar şi răsadniţa pentru a produce firele de răsad; ca în fiecare an, pe la 25 ianuarie începem semănatul pentru primul ciclu de producţie. Eu pun fasole Auria de Bacău şi ardei”, ne-a declarat Costache Radu. Legumicultorul are un hectar de solarii. Până la Sf. Andrei a eliberat spaţiul de resturile vegetale (avusese cultură de tomate, pentru care a primit cei 3.000 de euro prin Programul Tomata) şi a pregătit şi fertilizat terenul pentru noul ciclu de producţie. “Mai întâi am făcut o trecere cu săpătoarea, cu brazde de 25-30 cm, trasă de un tractor mic, italian, apoi împreună cu o echipă de opt oameni am împrăştiat 90 tone de gunoi de grajd bine fermentat. La urmă am scarificat la 50 -60 cm adâncime. Toate aceste lucrări m-au «costat» ca timp vreo săptămână”, a precizat mătcaşul.

Fabrica de răsaduri
Costache Radu a realizat deja patul pentru răsaduri, la un metru înălţime, pe care îl va încălzi cu sobele de rumeguş aşezate dedesubt. „În răsadniţă eu produc 16 mii de fire de păstăi de fasole din soiul Auria de Bacău şi circa 14 mii fire de ardei gras. Înainte cu o săptămână de semănat facem căldură, pregătim ghivecele, că fasolea o însămânţăm direct în ele, iar la 25 ianuarie aşezăm sămânţa. Am comandat sămânţă de la Staţiunea de la Bacău; costă 100 lei kilogramul. De regulă, un kilogram are undeva la 2.000 de boabe. Punem cam două într-un ghiveci. Cum facem circa o mie de ghivece, ne trebuie 15-16 kg. Am avut şi 20 kg, depinde cum este sămânţa. La fasole problema este că nu toată sămânţa este bună, mai este crăpată.”, a explicat solaristul.

Cocsul, livrat după trei luni de la plată
Legumicultorul a explicat că pentru fasole şi ardei trebuie asigurată o temperatură constantă de 22-25 grade timp de vreo două săptămâni, până răsar plantulele. Vor urma repicatul şi plantatul în solar. Atunci trebuie pusă în funcţiune centrala cu cocs. Costache Radu încă se mai gândeşte dacă anul viitor va putea asigura căldura pentru toată cantitatea de răsad de ardei. Pentru că totul costă! „Aşa cum am eu încălzirea, cu centrală pe cocs şi cu instalaţie cu apă caldă, pot să plantez ardeiul în solar undeva la 1 martie. Să zicem că nu sunt mai mult de 20 de legumicultori în toată Matca cu aşa ceva. Costurile sunt mai mari şi nu-şi permit mulţi. Rezultatele sunt pe măsură. Fără încălzire, se întârzie o lună cu plantatul, în jurul datei de 1 aprilie”, ne-a declarat fermierul care a susţinut că are probleme cu aprovizionarea cu cocs: „Toată vara, de la Petromidia nu s-a livrat în România deloc. La intern s-a dat drumul la 1 noiembrie. Am depus banii pentru 40 tone şi-mi vine rândul la sfârşitul lui martie. Preţul este 70 de bani/kg, iar cu tot cu transportul se apropie de un leu. Există un furnizor la Ploieşti, dar are aceeaşi problemă: livrează cocsul la trei luni de la primirea banilor şi nu este de calitate”.

Răsad la un leu bucata!
Producerea de răsad costă; o plantă mai timpurie ajunge la un leu cheltuială. Numai pentru primul ciclu de producţie trebuie să scoată din buzunar 30.000 lei.
În 2015, Costache Radu a ridicat un solar nou de 70 de ari. Investiţia, evaluată în lei vechi, s-a ridicat la 2,5 miliarde. Cheltuiala a amortizat-o! Acum solarul trebuie modernizat. Anul viitor vrea să-l doteze cu o instalaţie pentru a-i asigura microclimatul optim. Aşteaptă ca o firmă specializată să-i calculeze preţul.

Victor Lăcătuş_b
Victor Lăctuş: „Majoritatea cultivatorilor de legume în solarii îşi produc singuri răsadurile. Eu cred că ar trebui ca acestea să fie produse în incinte specializate de unde cultivatorul să îşi procure un răsad sănătos, viguros, corespunzător perioadei de vegetaţie”.


BOLILE RĂSADULUI SEMĂNAT ÎN BRAZDĂ
Victor Lăctuş a atras atenţia că „mulţi seamănă în brazdă şi nu mai repică. În acest caz, brazda trebuie să fie uniformă; dacă există uşoare adâncimi unde bălteşte apa, acolo pot apărea primele căderi ale răsadurilor.
La tomate, spre exemplu, dacă există băltiri, trebuie să se extragă surplusul de apă. Se poate vorbi despre atacul unor agenţi patogeni de sol specifici, precum Pythium ultimum (căderea plăntuţelor), Fusarium oxysporum (ofilirea vasculară) sau Alternaria solani (pătarea neagră a solanaceelor).
Când plantele cresc în brazdă, fără repicare sau în ghivece repicate, la exces de umiditate, s-ar putea astupa fundul vasului sau al alveolei şi nu va exista un drenaj corespunzător. Dacă apare excesul de umiditate, vârfurile plantelor sunt de un verde deschis, uşor gălbui, fenomen cauzat de lipsa de fier. Deci, trebuie îngrăşăminte pe bază de fier. La răsadul de ardei, înainte de a fi plantat, recomand un tratament preventiv cu produse ce controlează atacul agenţilor patogeni vasculari, de geniul fuzariumului. Topsin 70 WDG, fungicid sistemic cu spectru larg de acţiune curativă şi protectivă, este cel mai cunoscut”, recomandă fostul director al Institului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură Vidra.

 Costache Radu_b

SCUMPETE MARE
Când a venit vorba de costuri, Costache Radu „a explodat”: „Toate s-au scumpit! Nu ştiu unde vom ajunge în acest ritm! O maşină cu 200-220 saci din folie de polietilenă cu rumeguş costă acum 1.000 euro, iar anul trecut se vindea cu 2.000 lei. Mai mult decât dublu. Eu am nevoie de şase-şapte maşini numai pentru producerea răsadului. Problema este că nu se mai găseşte rumeguş! Vin mai rar maşinile în Matca; probabil că nu mai sunt tăieri de păduri”, şi-a explicat Costache Radu fenomenul.
Apoi a continuat: „Anul trecut, căpriorii pentru solar erau 3,5 lei metrul liniar, acum au ajuns la 6 lei. Sămânţa de ardei, de la 35 de ban, (anul trecut), acum este cu un ban mai mult. La fel şi folia, s-a scumpit cu 10% faţă de anul trecut”.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/205 (ediţia 15-31 decembrie 2017)

Vizualizat: 367 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!