Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

„Investim sub cerul liber” - Gheorghe Albu predă ştafeta tinerei generaţii

Publicat: 23 august 2018 - 01:52
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Preşedintele Asociaţiei Producătorilor Privaţi Agricoli de Cereale şi Plante Oleaginoase Constanţa, cunoscut fermier din Viişoara, a anunţat public că a venit timpul ca în agricultură generaţia tânără de fermieri să preia ştafeta de la… generaţia de tranziţie şi chiar de sacrificiu, aş numi-o eu.

Gheorghe Albu a declarat - în exclusivitate pentru revista FERMA -, că a obosit să mai lupte (cu morile de vânt?!), să mai muncească! Şi o spune cu mare amărăciune în suflet. Probabil, seceta cumplită din primăvară, dar şi faptul că, de câteva luni a fost părăsit de îngrijitorii dragelor sale oiţe, din rase ameliorate, unice în România, au grăbit decizia acestuia de a face pasul înapoi.

Schimb de ştafetă, schimb de generaţii
La deschiderea oficială a Târgului ExpoAgroUtil de la Constanţa, care s-a desfăşurat în perioada 03 - 06 mai 2018, Gheorghe Albu a prezentat un tânăr fermier, reprezentantul noii generaţii de agronomi, care trebuie, firesc, pe cale naturală, să-şi asume mai departe destinele agriculturii dobrogene. „Eu am venit aici cu un tânăr căruia vreau să-i predau ştafeta; atât eu, cât şi venerabilul Mimi Manole, dl. Lămureanu, dl. Aron, dl. Făgăraş, nu-i mai enumăr pe toţi. Cred că este timpul ca noi să ne retragem şi să preia în continuare ştafeta tinerii!”, a declarat, plin de emoţie, Gheorghe Albu.

Grau in Dobrogea_b

Dobrogea, sub cod roşu de secetă extremă!
Gheorghe Albu s-ar fi bucurat mult ca la deschiderea Târgului de la Constanţa să fi fost prezent şi ministrul Agriculturii, Petre Daea. Avea să-l ducă în câteva ferme ca să vadă că la grâu, jos la rădăcină, nu mai este pământ, ci praf şi că începuse uscarea plantelor de la bază.
Liderul fermierilor constănţeni a adus în discuţie problemele agriculturii dobrogene, tot mai încercată în ultima vreme. Iată ce a declarat: „În acest an ne confruntăm cu o secetă extremă. Pot să vă spun că dacă nu plouă într-un termen de 10 zile, producţia de cereale din Dobrogea este compromisă de la 50 la 100 la sută. Problema e că odată ce scade cantitatea, scade şi calitatea, în felul acesta preţul va fi unul nesatisfăcător. Anul trecut, am organizat prima conferinţă pe o temă reprezentativă: «Schimbările climatice - o nouă provocare a spaţiului agricol dobrogean». Au participat foarte mulţi reprezentanţi ai instituţiilor de decizie din Ministerul Agriculturii, preşedinţii Academiei Române şi ASAS, conducerile institutelor de cercetare şi ale Administraţiei Naţionale de Meteorologie şi, nu în ultimul rând, a fost prezent şi ministrul Agriculturii, Petre Daea”.
Atunci au fost identificate o serie de probleme privind combaterea efectelor secetei şi a deşertificării, între care: reabilitarea sistemelor de irigaţii, acolo unde este cu putinţă şi cu costuri mici, şi refacerea perdelelor forestiere, precum şi împădurirea suprafeţelor de teren neproductive. Dobrogea, a susţinut Gheorghe Albu, are cea mai mică suprafaţă împădurită la nivel de ţară, de doar 5 la sută. De aceea trebuie continuate programele de împădurire şi de refacere a perdelelor forestiere de protecţie a culturilor.
De asemenea, este nevoie de soiuri şi hibrizi toleranţi la secetă şi la arşiţă, de echipamente şi utilaje agricole cu care se pot realiza cât mai puţine treceri şi a menţine apa în sol.

Fermierul neprotejat de lege
Fost director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Constanţa, în perioada 2005 - 2007, şi fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în 2007, Gheorghe Albu a subliniat că împotriva secetei nici legea nu protejează producătorul agricol. „Cu multă responsabilitate, fermierul cumpără inputuri de mare calitate, seminţe cu valoare genetică bună, le însămânţează, face tot ce trebuie în câmp: erbicidează, fertilizează. Când nu plouă, nu are nici o garanţie că va fi protejat, măcar din punct de vedere al legii şi al finanţării. Pentru că Legea 381/2010 a dispărut, nu există în loc un act normativ care să-l protejeze”, a susţinut fermierul de la Viişoara.

Un Argonaut care vrea să vândă lâna de aur!
Gheorghe Albu a prezentat o altă mare durere a sa, petrecută după Sărbătorile Sfintelor Paşti: „Deţin peste 5.000 de capete ovine. Săptămâna trecută mi-au plecat ciobanii în Anglia. Şi fac un anunţ public: cine vrea să cumpere 4.500 de oi mamă la un preţ rentabil, să vină să le ia! Pentru că acolo am ajuns, să nu mai putem face faţă să creştem animale într-o zonă cu tradiţie - Dobrogea. (...) De la ferma noastră au plecat cu autocarul toţi cei 12 îngrijitori pe care i-am avut. Nu au fost neînţelegeri, au plecat pentru că acolo au găsit salarii mai bune, de câteva mii de lire sterline, în banii noştri cam fi cam 20.000 mii lei pe lună. Or, noi în sectorul ovinelor nu putem oferi atâta. Ce am putut noi oferi a fost să le asigurăm lunar până la 3.000 lei, prea puţin faţă de 2-3.000 lire sterline cât vor primi acolo. Efectul a fost că vreau să predau afacerea: Cine vrea să vină să le cumpere, să le ia şi să mă lase în pace, că AM OBOSIT!”, a încheiat fermierul dobrogean.

Gheorghe Albu predă ştafeta tinerei generaţii_b
Gheorghe Albu: „Am vrut să scot în evidenţă schimbarea generaţiilor în agricultură. Tânărul pe care l-am ţinut de mână şi pe care m-am sprijinit simbolic - şi mă voi sprijini şi în continuare - este un fermier de succes din zona de nord a judeţului Constanţa. Este din Săcele şi-i fiul unui cunoscut specialist în agricultură, inginerul Mărunţelu. Şi sincer vreau să vă spun nu numai că vreau să predau ştafeta asta, că e normal s-o predăm tinerilor, dar ce este mai grav, AM OBOSIT!”


SALCÂMUL - CU SPINII ÎNFIPŢI ÎN INIMA CELOR CARE VOR SĂ ÎMPĂDUREASCĂ
„Noi, agricultorii, investim sub cerul liber, când plouă prea mult nu e bine, când plouă cu grindină nu e bine, dar nu este deloc bine când nu plouă. Schimbările climatice au devenit din ce în ce mai accentuate, este momentul în care toţi factorii responsabili, împreună cu producătorii agricoli, să se unească la o masă şi să găsească soluţii. Stă la îndemâna guvernanţilor să găsească acel cadru legislativ pentru a înfiinţa perdele forestiere, să acorde şi subvenţii pe suprafeţele respective. Este păcat să fie eliminate de la plată! În loc să ne încurajeze să punem aceste perdele forestiere, mai mult suntem descurajaţi. De trei ani nu mai sunt subvenţii. România, printr-un regulament european, a fost întrebată: «Spuneţi-ne, ce specii forestiere agreaţi la plantat în realizarea perdelelor forestiere şi care nu?» Reprezentanţii noştri au spus DA la paulownia, plop şi salcie şi NU la salcâm, pe motiv că nu este indigen şi-i invaziv. Vin acum şi vă întreb: «Aţi văzut vreun salcâm să treacă drumul?» Şi cred că este mai indigen decât paulownia, plopul şi salcia. După părerea mea, neştiinţa şi prostia fac rău României”, ne-a declarat Gheorghe Albu.
„Apoi, avem şi discuţii cu proprietarii de teren, care întreabă de ce să mai punem perdele, că tot nu suntem stimulaţi? Ca să-i conving să nu le defrişeze, le plătesc pe suprafaţa respectivă arenda, iar când va fi să fie exploatată în sistem forestier, proprietarului îi aparţine lemnul. În felul acesta am reuşit să convingem oamenii să nu le defrişeze”, a precizat fermierul constănţean.


“DOMENIUL LU’ CONU’ ALBU!”
Gheorghe Albu este unul dintre cei mai cunoscuţi fermieri din Dobrogea, dar şi din ţară, deţinând un “domeniu” agricol format din 6.300 hectare de teren, în parte proprietate, în parte preluate de la oameni sub formă de arendă. Mai deţine 200 ha plantate cu viţă-de-vie, tot atâtea acoperite de luciu de apă, punct de vinificaţie, depozit, cramă în toată regula, la care se adaugă un sector de creştere a ovinelor, ce însumează 5.000 de capete cu rase dintre cele mai valoroase.
În urmă cu un deceniu, Gheorghe Albu, proprietarul grupului de firme Argonaut, începuse plantarea a peste 1,2 milioane de salcâmi, perdele forestiere ce acoperă o suprafaţă de circa 200 ha în zona Cobadinului, Ciocârliei, Pietrenilor şi a Viişoarei.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/215 (ediţia 1-14 iunie 2018)

 

Vizualizat: 677 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?