Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Încurcate mai sunt legile fermei de familie…

Publicat: 22 noiembrie 2014 - 01:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În anul declarat “al fermei de familie” pe întreg mapamondul, România servește acestui deziderat o legislație încă ambiguă, în contradicție cu cea europeană referitoare la dimensiunea fermelor de familie. Anomaliile legislative au efecte directe asupra gradului de absorbție a fondurilor europene. Potențialul economic al fermei de familie și capacitatea ei de dezvoltare sunt supuse unor normative care par că nu au nici un fundament științific.

Click pe poza pentru galerie!

Spre exemplu, proiectele de fermă familială promovate prin PNDR-ul nostru, în speță cele pentru creșterea păsărilor, contravin reglementărilor europene. De ce? Proiectele pentru fermele familiale promovate de AFIR se referă la un efectiv de 4.000 de capete găini ouătoare, în timp ce OUG 108 din 27 iunie 2001 privind exploatațiile agricole specifică la Cap. II - “Dimensionarea exploatațiilor agricole”, Art. 5, alin. (1) că dimensiunile minime pentru exploatațiile agricole sunt: f) găini ouătoare 2.000 capete; g) păsări pentru carne 5.000 capete. La Cap. IV - Exploatații agricole familiale, Articolul 13 precizează că „Exploatațiile agricole cu dimensiuni sub limitele prevăzute la Art. 5 alin. (1) sunt exploatații agricole familiale”. Dacă legea spune că exploatația sub 2.000 capete găini ouătoare este fermă familială, atunci cum poți promova proiecte cu o capacitate de 4.000 de capete pentru aceste tipuri de ferme? Mai mult, standardele de bunăstare la păsări se aplică la efective de la 350 de capete găini ouătoare și de la 500 capete pentru puii de carne!

Și anomaliile legislației românești continuă... Ordonanța de Urgență 43 din 15 mai 2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor, precizează la Art. 2, lit. e), că ferma de familie este “exploatația agricolă aparținând persoanelor fizice în calitate de producători agricoli individuali înregistrați în Registrul exploatațiilor agricole sau înregistrată ca persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, înființată potrivit legislației în vigoare, care produce pentru consumul propriu, iar, după caz, comercializează surplusul. Dimensiunea economică a fermei de familie este cuprinsă între 2-50 UDE”. Conform acestei ordonanțe, ferma familială deține între 568 capete (2 UDE) și 14.204 capete (50 UDE) găini ouătoare!

Avem așadar trei acte normative care prevăd trei dimensiuni ale fermei familiale într-o evidentă contradicție: OUG 108 din 27 iunie 2001 spune că ferma familială este sub 2.000 capete (6,5 UDE), AFIR-ul se referă la 4.000 capete găini ouătoare iar Ordonanța 43 alocă fermei de familie între 568 și 14.204 capete găini ouătoare!!!

Nu putem afirma, cu certitudine, că 2014 este anul de familie oriunde în lume numai la noi nu, dar aceste ambiguități, culmea, după litera și în respectul legii, ridică serioase și multe semne de întrebare. 

Cum e la alții? În SUA, conform datelor USDA (Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite), 98 la sută dintre fermele americane sunt ferme de familie, care asigură 27 la sută din producția agricolă a Statelor Unite. Cât despre dimensiunea fermei de familie, aceasta poate să fie o exploatație de mici dimensiuni sau una foarte mare, de peste o mie capete animale și sute de hectare de teren agricol. 

În Uniunea Europeană, peste 95 la sută dintre exploatații sunt ferme de familie, care constituie fundamentul pe care s-a construit Politica Agricolă Comună. În jur de 12 milioane de ferme europene au mărimea medie de 14,2 hectare și, în proporție de peste 77%, forța de muncă este asigurată de membrii familiilor care dețin fermele. Tocmai de aceea, oficialii europeni spun că, în dezbaterea politică din multe state membre, inclusiv România, termenul de “fermă de familie” este folosit mai degrabă ca un eufemism pentru fermele de mici dimensiuni, în loc să definească statutul juridic al unei ferme. Cu toate acestea, în Europa se manifestă un curent politic puternic în direcția susținerii fermei de familie, mai ales acolo unde acest tip de exploatație este considerat drept “fermă mică”. În practică însă este dificil de trasat limita unei ferme de familie… 

Cu siguranță, oficialii și legiuitorii români n-au găsit încă “formula magică” pentru a defini ferma de familie, corect și conform viziunii comunitare. Ministerul Agriculturii de la noi a conchis: “Ferma de familie este exploatația agricolă îîn care activitățile sunt realizate îîn principal de către membrii familiei, care produc pentru consumul propriu, iar surplusul este comercializat”. Definiția asta îmi sună mai mult a… fermă de semi-subzistență! 

S-ar putea, măcar acum, în al 12-lea ceas al anului dedicat fermei de familie, să avem o legislație unitară în ceea ce privește dimensiunea acestor exploatații?

Vizualizat: 759 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

CEL MAI NOROCOS VIZITATOR DE LA AGROMALIM 2017

CEL MAI NOROCOS VIZITATOR DE LA AGROMALIM 2017

CONSTANTIN PETRAŞ, din Arad, este cel mai nororcos vizitator al Târgului Agromalim din 2017. Acesta a câştigat o junincă gestantă din rasa Bălţată Românească, oferită de Camera de Comerţ Arad, cu sprijinul Revistei FERMA, care a fost sponsor al marelui premiu.
Interviu cu:
CONSTANTIN PETRAŞ
RODICA PETRAŞ
GHEORGHE SĂPLĂCAN, director SCDCB Arad

Reporter Agroinfo: Violeta Mâţ
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Titan Machinery la Agromalim 2017 Rapiţa, cultura anului în Arad!
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?