Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Ferma 4.0. Cum facem faţă supraîncărcării informaţiilor?

Publicat: 01 martie 2023 - 17:10
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La prima vedere, s-ar zice că tehnologia aplicată în agricultură a creat o serie de oportunităţi la care fermierii nici nu visau în urmă cu zece ani, însă posibilitatea de a avea acces la prea multe informaţii poate fi uneori la fel de dăunătoare ca şi situaţia de a nu avea nici o informaţie.

Peste 500.000 de puncte de date sunt generate în fiecare zi într-o fermă de dimensiune medie şi, conform Business Insider, acest număr este de aşteptat să se dubleze până în 2025, înainte de a ajunge la aproximativ 2,75 milioane de puncte de date zilnice până la sfârşitul deceniului.

Aparent, ideea de a genera zilnic sute de mii - dacă nu chiar milioane - de date poate părea revoluţionară, în special pentru sectorul agricol, care se află adesea împovărat de schimbările legislative, de problemele lanţului de aprovizionare şi, uneori, de pierderea recoltei.

 big data 1_b


O PIAŢĂ ÎN ASCENSIUNE


Piaţa de tehnologie agricolă, despre care se estimează că va atinge o valoare de peste 43 miliarde de dolari în următorii şapte ani, a cunoscut o creştere fantastică în ultimii ani. Acest lucru se datorează în mare parte unor aspecte precum progresele în analiza datelor, costurile reduse ale tehnologiei şi cererea în creştere pentru alimente. Astăzi, pe fondul expansiunii rapide a agriculturii conectate, ai putea crede că fermierii îşi gestionează cu uşurinţă toate operaţiunile din fotoliul unui birou climatizat. La urma urmei, industria Ag-Tech este în prezent „inundată” de dispozitive brevetate IoT.

Click AICI şi află care sunt tendinţele pieţei mondiale a tehnologiilor agricole!

 

PE HÂRTIE VS. ÎN PRACTICĂ


Senzori optici, electrochimici, mecanici, capacitivi, de debit de aer sau de temperatură - ca să numim numai câţiva - sunt utilizaţi pentru monitorizarea activităţilor de zi cu zi dintr-o fermă, ceea ce reprezintă amprenta „Big Data” asupra agriculturii în general. Însă, pe hârtie, dorinţa de adoptare şi punere în aplicare a unor astfel de tehnologii pare destul de accesibilă, pe când în practică nu mai e chiar atât de simplu de implementat. Mulţi fermieri care au încorporat tehnologia bazată pe date în fermele lor încep acum să recunoască următoarea dilemă a industriei agricole: supraîncărcarea cu informaţii.

 

DATE MARI, PROBLEME MARI


Sigur, majoritatea fermierilor sunt recunoscători că au ajuns în centrul atenţiei atâtor companii de tehnologie, dar descoperă rapid şi că multe dintre acestea le-au blocat, în esenţă, datele în platformele lor. În situaţii extreme, fără capacitatea de a „poleniza încrucişat” cu alte puncte de date, aceste tactici de control şi stocare ar putea face informaţiile colectate inutile. Informaţii care, în unele cazuri, ar putea face diferenţa între pierdere şi profit.

Spre exemplu, să ne imaginăm că cineva utilizează senzori de umiditate a solului, precum şi o staţie meteo predictivă pentru a declanşa sistemul automat de irigare. Dacă aceste două sisteme nu sunt în măsură să comunice sau să partajeze date, atunci ce se întâmplă în cazul în care senzorul de umiditate detectează un deficit de apă în sol, declanşând sistemul automat de irigare dar, în acelaşi timp, sistemul de monitorizare predictivă a vremii prognozează ploi abundente mai târziu în acea zi?

Umăreşte un clip video ilustrativ despre rolul Big Data în agricultură!

big data 2_b 


INTERESUL PRODUCĂTORILOR


Din punct de vedere economic, este uşor de înţeles de ce companiile producătoare de maşini şi echipamente agricole constrâng utilizatorii să adopte propriile dispozitive pentru accesul şi procesarea datelor. În cele din urmă, valori precum numărul de utilizatori sau descărcarea de aplicaţii pot fi la fel de atrăgătoare precum veniturile reale pentru investitori în zilele noastre. Cu toate acestea, fără un mijloc de unificare a datelor colectate din arsenalul de senzori şi sisteme care devin din ce în ce mai voluminoase, chiar şi cele mai precise informaţii îşi pierd din relevanţă la un moment dat.

 

CARE AR FI SOLUŢIA?


Noile tehnologii agricole produc seturi masive de date, la care de regulă răspunsurile urmăresc situaţii generalizate, pe când, în realitate, fermierii au nevoie de soluţii personalizate. Tehnologia agricolă trebuie să abordeze acest lucru mai devreme decât mai târziu, pentru a nu risca să creăm cimitire de tehnologie abandonată în câmpurile noastre. Mutarea datelor brute de la un server la o platformă unificată poate, în multe cazuri, să rezolve această preocupare tot mai mare, în acelaşi mod în care tehnologia sănătăţii umane a abordat problema, încurajând companiile să implementeze sistemul de interfeţe programabile deschise pentru datele colectate.

Vezi ce spune Comisia Europeană despre Big Data!

big data 3_b


CE ÎNSEAMNĂ BIG DATA?


Termenul „Big Data” defineşte un volum mare de date (structurate şi nestructurate) generat în mod constant de aparate conectate, aplicaţii şi alte surse, care depăşesc capacitatea sistemelor tradiţionale de a stoca, procesa şi analiza aceste date. În agricultură, aceste seturi masive de date pot fi utilizate pentru a colecta, procesa şi analiza informaţii despre sol, plante, climă, producţie, etc. Acest lucru are potenţialul de a ajuta la îmbunătăţirea deciziilor de cultivare, la optimizarea utilizării resurselor şi la creşterea productivităţii. De exemplu, se pot utiliza date climatice pentru a determina cele mai bune momente pentru semănat şi recoltarea culturilor sau se pot monitoriza plantele prin intermediul tehnologiilor precum imagistica prin satelit sau IoT (internetul lucrurilor) pentru a identifica la timp probleme de sănătate în culturi.

Revista Ferma a editat un dicţionar ilustrativ al termenilor utilizaţi în Agricultura 4.0. Accesează-l!

 

un articol de

LIVIU GORDEA

Vizualizat: 762 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Costel Vînătoru: ”Cultura plantelor nu e o meserie. Este o MISIUNE!” | podcast agroSTORY #12

Costel Vînătoru: ”Cultura plantelor nu e o meserie. Este o MISIUNE!” | podcast agroSTORY #12

Este convins că destinul în viață i-a fost hărăzit de mic, încă din momentul în care a primit Sfânta Taină a Botezului. Toate deciziile au urmat aproape firesc, transformând copilul născut și crescut în zona de munte a Buzăului, într-unul dintre cei mai de seamă specialiști în legumicultură pe care îi are România, fiind de peste 36 de ani angrenat în activitatea de cercetare horticolă.

Este Costel Vînătoru, directorul Băncii de Gene şi Resurse Vegetale Buzău și ne împărtășește la #agroSTORY bucuria, dar și greutățile inerente ale pașilor făcuți în viață pentru a se împlini profesional și spiritual. Totul în jurul plantelor!

Vrei să afli toată povestea? Urmărește integral podcastul #agroSTORY: VINERI, 17 martie 2023, de la ora 19.00, pe canalul de youtube “revista Ferma”!

Cu Nicoleta Dragomir și Costel Vînătoru la o discuţie ALTFEL despre AGRICULTURĂ, PLANTE şi VIAŢĂ!

Mulțumim sponsorului BUSINESS AGRO CONSULTING din Girov, jud. Neamț!

Ionuț Cioranu și-a început studiile cu... Dreptul! Apoi a fugit la Zootehnie! | agroSTORY #11 Elena Mateescu ține pasul cu vremea! Ce vești aduce pentru fermierii români? | podcast agroSTORY #10 Mădălina și Raul, tinerii care au adus dronele agricole din viitor, în prezent! | agroSTORY #9
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?