Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Evaluarea pajiştilor pe bază de releveu floristic II

Publicat: 21 aprilie 2019 - 13:34
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

După determinarea valorii pastorale a pajiştii pe baza formulelor şi a datelor tabelare prezentate în numărul trecut al revistei Ferma, trecem la aprecierea producţiei furajere utile a păşunii prin metoda floristică, precum şi la determinarea capacităţii de păşunat.

Producţia furajeră utiă a pajiştilor - metoda floristică. Producţia de iarbă (masă verde) a unei pajişti se determină pe suprafeţe de probă prin cosire, cântărire şi determinarea prin uscare la aer a cantităţii de fân sau în laborator în etuvă a producţiei de substanţă uscată.

DSC01516ap119a_b

Dacă pentru recoltarea în regim de fâneaţă nu sunt probleme cu determinarea producţiei, întrucât terenul este îngrădit, probleme mai dificile apar pe păşuni, unde este necesară îngrădirea suprafeţelor de probă pentru a le feri de animale.

Vaci_b

Întrucât în teritoriu, aşa cum am scris şi în prima parte a acestui articol, sunt unele greutăţi privind îngrădirea şi paza suprafeţelor de probă, se propune o nouă metodă de determinare indirectă a producţiei de iarbă prin evaluare, având la bază releveele floristice şi indicii de producţie a speciilor furajere (M) componente din covorul ierbos (Tabelul 1).
Formula de calcul pentru determinarea indicelui mediu de producţie de masă verde furajeră (IM) ale fitocenozelor de pajişti permanente:

form1a119_b
În care:
4 ….. 9 = indici (note) de apreciere specii furajere;
P (%) = participare specie în covorul ierbos
După calcularea IM al asociaţiei prin înmulţirea cu coeficienţii din tabelul 1, se estimează producţia de fitomasă valorificabilă de animale, în tone la hectar. Prin această metodă simplă de apreciere a producţiei de masă verde (iarbă) valorificabilă de către animale, bazată pe releveul floristic a unei fitocenoze, se aduce un aport esenţial la stabilirea capacităţii optime de păşunat cu animalele a unei pajişti permanente.

Determinarea încărcării cu animale a pajiştilor sau capacitatea de păşunat
După determinarea producţiei de masă verde sau fitomasă utilă a unei pajişti, se poate trece la stabilirea încărcării cu animale într-un sezon de păşunat. Durata optimă a sezonului de păşunat pe pajişti este prezentată în tabelul 2.
Necesarul de iarbă pentru o unitate de vită mare UVM pentru o zi este de circa 65 kg, luând în calcul resturile neconsumate şi variaţiile sezoniere sau anuale ale producţiei, influenţată mai ales de perioadele de secetă şi de alte intemperii. Astfel, înmulţind durata sezonului optim de păşunat cu necesarul zilnic de iarbă (65 kg/UVM) rezultă necesarul total de iarbă pentru perioada de vegetaţie.
Dacă determinăm producţia unei pajişti prin cosire în spaţii îngrădite înainte şi după păşunat, se poate stabili mai precis un coeficient de folosire reală a unei pajişti (Cf) după formula:

 form2a119_b

În acest caz, pentru determinarea încărcării cu animale a unei pajişti (IP) sau capacitatea de păşunat (CP) se aplică formula:

 form3a119_b


În care:
Pt = producţia totală de iarbă;
Cf = coeficientul de folosire;
Nz = necesar zilnic de iarbă;
Zp = număr zile de păşunat (sezon).

O altă metodă face apel la împărţirea producţiei de iarbă utilă la hectar la necesarul de iarbă /UVM/ sezon de păşunat, rezultând încărcarea optimă cu animale sau capacitatea de păşunat (CP) a unei pajişti, conform formulei:

 form4a119_b


Pentru a calcula numărul posibil de animale la păşunat pe specii şi categorii este necesar să cunoaştem coeficienţii de transformare din şi în UVM (Tabelul 3). În acest mod se obţin rezultate directe privind încărcarea oiptimă cu animale, mai pe înţeles, nefiind necesare calcule suplimentare de transformare din total UVM în echivalentul de număr specii şi categorii de animale posibil la păşunat într-un sezon de vegetaţie pe o anumită fitocenoză sau tip de habitat de pajişte permanentă.
În concluzie, metoda indirectă de evaluare a producţiei, calităţii şi încărcării cu animale a păşunilor pe bază de releveu floristic este adresată îndeosebi specialiştilor care întocmesc proiecte de amenajament pastoral, buni cunoscători ai florei şi vegetaţiei pajiştilor, cât şi fermierilor crescători de animale care în mod obligatoriu trebuie să aibă un minim de cunoştinţe despre compoziţia covorului ierbos al pajiştilor pe care le deţin, asemenea confraţilor lor din Uniunea Europeană cu zootehnie pastorală dezvoltată.

 


TABELUL 1: INDICI DE PRODUCŢIE PENTRU SPECIILE FURAJERE ŞI ESTIMAREA PRODUCŢIEI UTILE LA HECTAR A PAJIŞTILOR PERMANENTE NEFERTILIZATE

tab1fura119_b
TABELUL 2: DURATA SEZONULUI OPTIM DE PĂŞUNAT

 tab2fura119_b

TABELUL 3: COEFICIENŢII MEDII DE TRANSFORMARE ÎN UVM ŞI NECESARUL DE IARBĂ PENTRU DIFERITE SPECII ŞI CATEGORII DE ANIMALE

 tab3fura119_b

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/233 (ediţia 1-14 aprilie 2019)

 

Vizualizat: 30 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?