Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Codaşi la productivitate!

Publicat: 13 mai 2018 - 02:15
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană (UE) la media productivităţii vacilor de lapte, arată datele publicate de Eurostat la finalul lunii ianuarie 2018.

În 2016, în România a fost produsă o cantitate de 3,9 milioane de tone de lapte, de la 1,2 milioane de vaci, cu o producţie medie de 3.300 kg/cap de vacă, în timp ce productivitatea medie în UE28 a fost de 6.930 kg lapte/cap de vacă.
Fermele din UE28 au produs, în 2016, aproximativ 163 milioane tone de lapte de vacă, de la 23,5 milioane de vaci de lapte. Pe primul loc au fost Germania, cu aproape 32,7 mil. tone de lapte, de la peste 4,2 milioane vaci (7.750 kg/cap), Franţa - 25,2 mil. tone lapte, de la 3,6 milioane vaci (6.950 kg/cap), Marea Britanie - 14,9 mil. tone, de la 1,9 milioane vaci (7870 kg/cap), Olanda - 14 mil. tone, de la 1,8 milioane vaci (7.800 kg/cap), Polonia - 13,2 mil. tone, de la 2,1 milioane vaci (6.200 kg/cap) şi Italia - 11,9 mil. tone, de la 2 milioane vaci (5.770 kg/cap).
Cea mai mare parte din laptele de vacă produs în UE în 2016 a fost livrată fabricilor de procesare (157,1 mil. tone), doar 11,2 mil. tone fiind oprite în ferme pentru autoconsum, vânzare directă, procesare sau alte utilizări. Fermele din Germania au asigurat peste o cincime (20,9%) din tot laptele de vacă livrat fabricilor de procesare din UE, Franţa - 16%, Marea Britanie - 9,6% şi Olanda - 9,4%.

Lapte_b

Producţii medii peste 8.000 litri/cap
La productivitate, s-a detaşat Danemarca, cu o medie de 9.620 kg lapte/cap de vacă. Danezii au mai puţin de jumătate din numărul de vaci de lapte pe care le are România (565.000 capete), dar productivitatea acestora este de aproape trei ori mai mare. În topul productivităţii au mai fost Estonia (ţară care are doar 86.000 de vaci de lapte), cu 9.091 kg/cap, Finlanda - 8.820 kg/cap, Suedia - 8.780 kg/cap, Spania - 8.700 kg/cap, Cehia - 8.340 kg/cap şi Portugalia - 8.050 kg/cap. Producţii sub media de 4.000 kg/cap de vacă au fost înregistrate doar în România, care a fost pe ultimul loc, şi în Bulgaria, unde productivitatea medie a vacilor de lapte a fost de 3.650 kg/cap.
În Ungaria sunt 1,9 milioane de vaci de lapte, iar productivitatea medie a acestora este de 7.860 kg/cap, mai mult decât dublă faţă de cea din România.
Austria a produs 3,6 mil. de tone de lapte, o cantitate apropiată de cea produsă în România, dar de la un efectiv pe jumătate cât cel din ţara noastră (540.000 de vaci), cu o productivitate medie de 6.720 kg/cap, iar Irlanda, care are 1,3 milioane de vaci de lapte, cu doar 100.000 mai mult decât România, a produs 6,85 mil. tone de lapte, aproape dublu decât noi. Vacile irlandeze dau, în medie, 5.300 kg/cap, mai arată datele Eurostat.
Şi la nivel regional există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte productivitatea vacilor de lapte. Pe primul loc este regiunea Lombardia (Italia) - aproape 9.900 kg/cap de vacă, iar regiunea Nord-Est din România este pe penultimul loc, cu 3.400 kg/cap de vacă.

Puţin lapte de oaie, capră şi bivoliţă
Fermele din UE au mai produs, în 2016, 5,4 milioane tone de lapte de oaie, capră sau bivoliţă (3,1% din producţia totală de lapte a UE28), din care 3,7 milioane tone au ajuns în fabricile de procesare (2,4% din laptele colectat de fabrici). Spania (26%), Franţa (21%), Grecia (20%) şi Italia (17,6 %) au dat peste 84% din această cantitate. România a colectat 52 milioane tone de lapte de la aceste specii de animale în 2016, potrivit datelor Eurostat.

Ce ne trage în jos, în realitate şi în statistici?
Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Lapte din România (FCBR): „Efectivul de vaci de lapte nu este 1,2 milioane. Noi avem undeva până în 900 de mii de vaci în exploatare în România. Am avut 1,6 milioane de vaci efectiv total. Necazul este că în jur de 60% din efectivele de vaci sunt în exploataţii foarte mici. Ei livrează doar parţial din producţia de lapte spre centrele de colectare, care ajunge în procesare. Aceste date sunt colectate prin agenţii agricoli de la primării care au nişte estimări care nu arată chiar realitatea. Numărul de vaci la care facem raportarea este prea mare, iar modul de colectare a datelor din teritoriu, după părerea mea, denaturează aceste raportări oficiale. Producţia medie pe cap de vacă, în România, este undeva peste 4.000 de litri pe cap. Dacă ne uităm tot pe datele statistice, după criza din 2014, 2015 de pe piaţa laptelui, tot în statistică, în 2016, în România s-au tăiat 20% din efectivul de vaci, s-au închis enorm de multe exploataţii. Să nu uităm nici că avem ferme care produc peste media europeană, dar avem şi animale care sunt ţinute doar pentru autoconsum şi care, sigur, influenţează media. Fermele peste 20 de capete nu cred că asigură mai mult de 40% - 45% din laptele procesat în România, pe care îl putem contabiliza cât de cât real. Mai este un apect nefericit, că nu ştim exact câte animale există în exploataţiile care livrează lapte pentru procesare. Aceste date nu se raportează către ANZ, care ţine evidenţa cantităţilor de lapte care merg spre procesare. Se raportează doar cantitatea de lapte”.

VOCEA FERMIERULUI
Pe grupul Facebook „Ferma de familie”, administrat de către redactorii Revistei Ferma, cititorii noştri, fermieri, au comentat situaţia relevată de statistica europeană. Redăm câteva din cele peste 60 de comentarii:
Semigreu Lipitzan: Dacă producem aşa puţin lapte, de ce Dumnezeu primim doar 0,9 lei pe litrul de lapte???
Roth Rolf: Pentru că îşi aduc lapte din afară, la preţul amintit, de la vaci care chiar dau 8.000-9.000 l pe an, fără şmecherii. E şi vina noastră, nu ştim să ne vindem produsul şi căutăm vina tot la alţii. Ne-am obişnuit că merge şi aşa. Nu vedeţi că trăim tot în amânări, păsuiri, scutiri (...) în loc să ne conformăm sau să ne expunem durerile în aşa fel încât să fim ascultaţi. Mă milogesc de ani de zile cu procesatorul pentru un sat întreg, am ajuns la concluzia că, în multe cazuri, noi suntem de vină pentru situaţia în care trăim. Şi acuma încă trebuie păziţi oamenii să nu bage apă, să mulgă curat etc., cu toate că ştiu toţi că ne furăm noi pe noi. Ca să umblăm la preţul la litru, trebuie să ne încadrăm în preţul pieţei europene, şi nu suntem cu mult sub. Nu la 0,9 lei, la cât avem noi acuma, 1,2 lei/l. (...) Partea socială la gospodăria ţărănească, din păcate, nu o ia nimeni în considerare, asta chiar ar trebui să cântărească mai mult decât toate statisticile.
Dehelean Ioan: Am vecini care au una, maxim trei vaci crescute tradiţional. Ele sunt numărate. Laptele de la aceste animale, puţin, mult, nu cred că ajunge în statistici. Fermele mari, care trăiesc din vânzare de lapte, au producţii comparabile cu cele europene. Totuşi, gospodarul cu câteva animale are încă un rol important în igiena socială...
Sorin Plamada: Cine vede vaca o sursă de venit, se înşală. Asta a fost cândva. Vaca trebuie să o treci la categoria valoare adăugată. Prioritatea e agricultura, trebuie să faci performanţă în agricultură, nu ai voie să cumperi mâncare la vacă, doar câteva şroturi şi premixuri, care nu le putem face altfel. Vaca nu e rentabilă dacă cumpărăm mâncarea, poate să dea şi 10.000 l, s-ar putea să dai faliment.
Morar Liviu: Atât timp cât subvenţiile nu sunt acordate în funcţie de performanţă şi se dau bani şi pentru contraperformanţă, vom fi codaşi. În România nu se urmăreşte îmbunătăţirea geneticii, se mai fac monte necontrolate cu tauri fără valoare chiar şi de fermieri mai vechi în branţă. COP şi Registrul Genealogic sunt subvenţionate. Cineva trebuie să spună unde s-au dus banii.
Florin Tubrea: Atâta timp cât SCZ se dă la număr, COP nu prea îşi are rostul. Dar fermierul trebuie să înţeleagă că nu poţi trăi doar din subvenţii. Dacă vaca nu dă măcar 5.000 l pe lactaţie, o ţii degeaba... În COP poate să apară cu 100.000 l, asta nu se resimte în buzunar. Atâta timp cât 90% din fermieri ţin vacile doar pentru subvenţie, vom fi mereu pe ultimul loc. Atâta timp cât majoritatea fermierilor nu au şcoală în domeniu şi nu înţeleg ce înseamnă vaca de lapte, nu putem avea pretenţii. Foarte puţini fac selecţie, foarte puţini ştiu că vaca de performanţă are nevoie de hrană şi condiţii. Până când se subvenţionează cantitatea, nu calitatea, vom fi ultimii. Acelaşi lucru îl vedem şi la oaie.
Zootehnica Ferma: Dar ce facem cu procesarea? Atâta timp cât producem doar lapte şi nu produse lactate, nu facem altceva decat să majorăm profitul marilor procesatori cu capital străin. Dacă dublăm producţia de lapte, automat şi pretul va scădea la jumate. Pe zootehnie, la proiecte din fonduri UE, avem 6-7 unităţi de procesare la peste 100 de proiecte. Adică aproape nimeni nu vrea să investească în procesare, unde cofinanţarea este de 50%. Toată lumea fuge pe achiziţie utilaje şi constructii de grajduri, unde au 90% nerambursabil. DEGEABA vom produce doar materie primă. Asociere şi producere finită!
Liviu-Ioniţă Gombos: Ei au 350 euro la hectar, noi 95 la hectar, deci cine este codaş? Noi, care facem cu 1 leu, sau ei, care au nevoie de 3 lei să producă la fel ca noi, deci nu trebuie să mai fixăm ideea asta de codaş, suntem cei mai buni!
Dumitrascu Ionel: Nu asta-i realitatea. Nu este evidenţiată întreaga cantitate de lapte, cea care este prelucrată în familie nu se regăseşte în calcule.


Legea etichetării laptelui, în vigoare!
Legea 192/2017, care modifică Legea 88/2016 privind etichetarea laptelui proaspăt pentru consum şi a produselor lactate, a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2018. „În perioada următoare, o să facem o adresă către Oficiul pentru Protecţia Consumatorului şi către ANSVSA, să vedem dcă până la această dată s-a făcut vreun control pentru a verifica respectarea prevederilor legii. O să facem şi o campanie de verificare a produselor care poartă eticheta de produs românesc”, ne-a declarat Claudiu Frânc, preşedintele FCBR. Până la închiderea ediţiei, nu am reuşit să obţinem un punct de vedere oficial din partea reprezentanţilor procesatorilor de lapte. Legea 192 obligă producătorii de lactate să înscrie pe etichetă ţara de origine sau locul de provenienţă a laptelui cu ponderea cea mai mare din produsul respectiv şi stabileşte că pot vinde lapte şi lactate cu titlul de „Produs românesc” doar acei procesatori care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă lapte de origine românească, atestat cu documente de trasabilitate.

2017: Importuri de lapte mai mici!
Fabricile de procesare din România au colectat, în 2017, aproape 1,03 mil. tone de lapte de vacă, cu 8% (+76.381 tone) mai mult decât în 2016, iar importurile de lapte au crescut cu doar 1.130 tone (+0,9%).
În 2016, fabiricile au colectat 953.405 tone de lapte de vacă, cu 32.655 tone (+3,6%) în plus faţă de 2015, iar importurile au crescut cu 29.007 tone (+28,7%).


Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/208 (ediţia 15-28 februarie 2018)

Vizualizat: 213 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?