Cel mai mare rezervor de carbon al Europei

Sistemul multifuncţional al fiecărui agroecosistem cuprinde numeroase servicii cu o mare valoare economică, ecologică, energetică, patrimonială, culturală, socială şi turistică. Dintre acestea, de mare actualitate este rolul pajiştilor în stocarea Carbonului (C) şi reducerea emisiilor cu efect de seră.
Conferinţa de la Paris (COP-21) asupra schimbărilor climatice a lansat paradigma "4 ‰ în soluri pentru securitatea alimentară şi a climatului, având ca orientare creşterea anuală cu 4 ‰ a stocului de carbon la nivel mondial, în toate tipurile de sol. Aceste stocuri de carbon trebuie să compenseze emisiile de CO2 în atmosferă.

Potenţial de stocare ridicat

Potenţialul pajiştilor ca rezervor de carbon este enorm în Europa. Statele UE însumează o suprafaţă de pajişti permanente de aproximativ 57 milioane ha (Eurostat, 2017) şi 10 milioane ha pajişti temporare. Împreună, aceste pajişti reprezintă 15% din suprafaţa totală teritorială şi 39% din suprafaţa agricolă.
La nivel mondial, suprafaţa totală de pajişti este de 3,44 miliarde hectare, reprezentând 26% din suprafaţa totală a Terrei şi 69% din suprafaţa agricolă mondială. Producţia totală de fitomasă a pajiştilor de pe Terra, în anul 2000, a fost estimată la cca 1000 milioane tone care asigură, direct şi indirect, o mare parte din resursele necesare vieţii pentru un miliard de locuitori.

sursa foto: aces.edu

Cât carbon "reţine" pajiştea?

La nivel de Terra, cantitatea totală estimată de carbon stocat este între 172 şi 2385 Gt C, diferenţiată la nivelul fiecărui ecosistem. Astfel, proporţia cea mai mare de C stocat se găseşte în cele două mari ecosisteme naturale, pădurile cu 37% şi, aproape la egalitate, pajiştile permanente cu 35%, urmate de agroecosistemele cultivate cu 18% şi alte ecosisteme cu 10%. Şi alţi autori estimează că ecosistemele de pajişti naturale stochează cca 30% din cantitatea globală de carbon!
Pajiştile permanente sunt recunoscute ca mari rezervoare de sechestrare a C, fiind incluse în art. 3.4 al Protocolului de la Kyoto, ca şi pădurile.

Care este ţara în care pajtea întrece işpădurea la carbonul stocat?

un articol de
NICOLETA DRAGOMIR