Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cartoful 2018 - o RARA AVIS

Publicat: 24 martie 2019 - 09:23
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Suprafaţa cultivată cu cartofi în România în 2018 a urmat tendinţa descrescătoare din ultimii ani. Conform datelor de la MADR şi APIA, s-a raportat suprafaţa de aproximativ 143.000 ha pe total cartof, dar numai circa 38.000 ha au fost înregistrate la APIA, din care doar puţin mai mult de jumătate au fost cultivate în scop comercial, restul suprafeţelor fiind în GP. Practic, pentru piaţă s-a produs cartof doar pe 1/7 din suprafaţa totală.

 

Anul 2018 s-a dovedit a fi unul extrem de capricios în majoritatea arealelor de cultură din ţară. Primăvara s-a lăsat mult aşteptată, plantatul cartofului fiind întârziat chiar cu 3-4 săptămâni în unele zone. Apoi, vremea rece, care a continuat şi în aprilie, a întârziat încolţirea, răsărirea şi, implicit, dezvoltarea culturii. Din cauza secetei timpurii de vară (practic până în iunie n-a plouat semnificativ), iniţierea tuberizării a fost defectuoasă, determinând formarea unui număr mic de tuberculi la cuib şi favorizând dezvoltarea râiei comune (Streptomyces scabies).

Cartoful 2018 - o RARA AVIS_b
Începând cu jumătatea lunii iunie şi până la sfârşitul lui iulie a plouat aproape zilnic în foarte multe zone, cumulându-se şi 500 mm şi chiar mai mult, provocând băltiri, inundaţii şi, bineînţeles, un regim aero-hidric deficitar la nivelul bilonului. Pe lângă aceste aspecte, tratamentele terestre pentru boli şi dăunători au fost aproape imposibil de efectuat, iar cele aeriene au fost doar un paliativ mult prea întârziat. Drept urmare, în multe ferme atacul de mană (Phytophtora infestans) a fost devastator, compromiţând total recolta pe unele parcele.
A urmat o nouă perioadă de secetă şi de arşiţă în august şi în septembrie, terenurile s-au compactat, recoltarea făcându-se în condiţii deosebit de grele cu pierderi mari de recoltă atât cantitativ, cât şi calitativ (leziuni mecanice, deshidratare etc).

Recolte mediocre
Producţiile medii obţinute au cunoscut o amplitudine extraordinară. Acolo unde a existat şansa unor “ferestre” pentru tratamente şi acestea au fost făcute corect, iar terenul a avut o orografie favorabilă eliminării excesului de apă, dar şi o textură favorabilă reţinerii apei în sol în timpul secetei, producţiile obţinute au fost de peste 40 tone/ha. Majoritatea GP-urilor însă s-au situat la nivele submediocre, de 5-10 t/ha, multe gospodării nereuşind să-şi recupereze cantitatea de sămânţă plantată. Nu întâmplător, fermele cultivatoare de cartof cu teren arendat au retribuit cu produsul cartof de 3-4 ori mai mult în 2018 decât în anii precedenţi. Încă nu se cunosc date oficiale de producţie la nivel naţional, dar din estimările Federaţiei Cartofului, producţia medie depăşeşte puţin 12 t/ha.
O situaţie similară se afla la nivelul întregului continent european. Grupul celor cinci mari producători (Germania, Franţa, Olanda, Belgia şi Marea Britanie) a obţinut producţii cu până la 40% mai mici decât anii trecuţi. În Olanda, spre exemplu, s-a înregistrat în această vară cel mai călduros şi secetos an de când se fac înregistrări meteorologice, depăşind anul record 1976, când s-au înregistrat în iunie, pentru prima dată, temperaturi de 37 grade C.

Cartoful 2018 - o RARA AVIS_b

Piaţa a explodat iar preţurile au luat-o razna
Având în vedere creşterea accelerată a consumului de produse procesate din cartof din ţările asiatice, unde populaţia este în plin proces de schimbare a obiceiurilor alimentare, plus America de Sud, în special Brazilia, ne putem imagina de ce piaţa a explodat, iar preţurile au luat-o razna. Astăzi, preţurile future pentru luna aprilie 2019 pe piaţa europeană sunt în jur de 315 euro/tonă, cu vârfuri de 400 euro/tonă, comparativ cu 90-120 euro/tonă anul trecut. Şi în Polonia (cea mai mare suprafaţă cultivată în Europa), marele nostru concurent în piaţa internă, preţul a crescut la 180-200 euro/tonă, faţă de 60-90 euro/tonă anul trecut.
Revenind pe plaiurile mioritice, unde cultura cartofului se află într-un moment de răscruce, ne punem întrebarea: Vor mai cultiva fermierii noştri această aşa-zisă ”a doua pâine a românului” sau vor renunţa la ea? Răspunsul îl aflaţi în pag. 56-57, într-un interviu acordat de Romulus Oprea, preşedintele Federaţiei Naţionale “Cartoful” din România (FNCR).

 

CRIZA CARTOFULUI DE SĂMÂNŢĂ
Cartoful pentru sămânţă a suferit şi mai mult în anul 2018, cantităţile recoltate fiind cu până la 50% mai mici decât în 2017. La această oră, disponibilitatea este foarte redusă, iar preţurile sunt de-a dreptul prohibitive pentru mulţi fermieri.
În România, practic, nu se mai găseşte cartof de sămânţă pentru vânzare. Oricum era foarte puţin. Din import, o tonă de cartof pentru sămânţă Elită a ajuns la 960 euto/tonă; dacă adăugăm şi transportul, trecem de bariera psihologică de 1000 euro/tonă!

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/228 (ediţia 1-31 ianuarie 2019)

Vizualizat: 328 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?