Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Bilanţ: nici în pierdere, dar nici în mare câştig

Publicat: 22 ianuarie 2019 - 14:26
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Din punct de vedere financiar, anul 2018 a fost unul în care fermierii profesionişti au reuşit să realizeze echilibrul, dar fără a obţine profit semnificativ. Producţiile au fost mulţumitoare, cu toate dificultăţile climatice, iar valorificarea a fost doar la un nivel care le permite respectivilor producători să afirme că nu au pierdut din agricultură.

”În anul 2018, au existat câştiguri relativ satisfăcătoare la noi, cei care, în timp, am realizat serioase investiţii în ferme şi care ne-am permis să acţionăm rapid şi bine, valorificând ferestrele de timp prielnic activităţilor din câmp. Însă, profitul nu a fost pe măsura respectivelor investiţii, ci doar a acoperit cheltuielile de producţie şi a lăsat o undă de speranţă în privinţa viitoarelor cheltuieli pentru dotarea tehnică din exploataţiile agricole pe care le gestionăm”, menţiona inginerul Vasile Balcan, directorul SC Marsat SA Roman, judeţul Neamţ.

Baza GalbeniClick pe poza pentru galerie!

Dotarea tehnică şi-a spus cuvântul în campanii
Un avantaj extraordinar l-au avut, în anul 2018, fermierii care au dispus de mijloace tehnice performante, pentru efectuarea anumitor lucrări din câmp. Acest aspect reprezintă, poate, una dintre cele mai importante lecţii ale anului agricol precedent, cu rezultate care au făcut diferenţa între fermieri, atât la capitolul nivel/calitate recolte, cât şi la capitolul eficienţă economică. ”Mecanizarea şi-a spus pregnant cuvântul în anul 2018, cu influenţe semnificative în ecuaţia financiară. Cei care nu au dispus de o bază tehnică şi, prin urmare, de o productivitate ridicată, în aşa fel încât să folosească la maximum toate ferestrele de timp bun, în special din perioada recoltării, au avut de suferit. {tiu fermieri care, din cauza lipsei mijloacelor tehnice de lucru, au pierdut culturile de grâu, de mazăre, acestea fiind prinse în câmp de ploile abundente şi căzute într-o perioadă îndelungată în vara 2018. La unii fermieri, care au avut tehnică veche şi care s-a defectat adesea, recoltele s-au deteriorat iar la alţii, care, mai rău, au aşteptat să închirieze combine, respectivele recolte chiar au fost distruse de ploi”, explica Vasile Balcan.

Preţuri la recoltare mai bune decât în 2017
În schimb, acolo unde s-au recoltat, producţiile de grâu au fost chiar mulţumitoare. În privinţa valorificării imediat după recoltare, cel puţin în zona centrală a Moldovei, preţurile la grâu au crescut destul de bine, depăşind nivelul din anul 2017. Cele mai bune producţii au fost la porumb, vremea avantajând această cultură. ”Pe fondul aplicării unei tehnologii performante, am obţinut peste 10 tone la hectar, producţie medie boabe stas. Valorificarea este puţin mai bună decât în 2017, însă, din nou, sub aşteptările noastre, ale producătorilor.
La floarea-soarelui, aşteptările mari în privinţa producţiilor nu s-au confirmat. Perioada de înflorit a coincis cu perioada prelungită de ploi, ceea ce a determinat o polenizare foarte slabă. Producţiile s-au situat la aproximativ două tone. Din păcate, preţul de valorificare a fost mai mic decât cel din anul 2017, în condiţiile în care preţurile tuturor inputurilor care au participat la cheltuiala de înfiinţare/întreţinere a culturii s-au aflat în creştere. În plus, spre toamna 2018, au crescut mult şi preţurile la motorină, energie electrică, gaz metan, cu influenţe majore asupra costurilor cu recoltarea şi cu depozitarea producţiilor. Dar ne mulţumim cu ceea ce oferă piaţa”, sublinia inginerul nemţean.
Dispunând şi de spaţii de depozitare/condiţionare, mai mult de 80% din producţia pe care o obţin şi din cea pe care o achiziţionează SC Marsat SA Roman de la partenerii cărora le livrează inputuri cu plata la recoltare, este exportată, prin traderi, la preţurile formate de către aceştia. Deocamdată, pe piaţa internă, unde ar trebui să se dirijeze producţiile şi să se transforme în produs finit, atât pe linie zootehnică, cât şi în industria alimentară, nu există perspective, producătorii fiind la mâna pieţei extrene, neputând face altceva decât să se adapteze şi, permanent, să investească în performanţa productivă.

Investiţii în modernizarea activităţilor
Chiar dacă şi anul agricol 2018-2019 a pornit cu dificultate, din cauza condiţiilor grele de înfiinţare a culturilor de toamnă, fermierii manifestă tradiţionalul optimism, care dintotdeauna i-a determinat să continue activitatea şi căutarea soluţiilor celor mai potrivite la problemele întâmpinate, de orice fel ar fi acestea. În privinţa priorităţilor pentru noul an calendaristic, investiţia rămâne pe unul dintre locurile fruntaşe. Dacă în anul 2018, au făcut investiţii de peste 4,5 milioane de euro, atât într-o bază de achiziţii produse agricole, cât şi în combine pentru recoltat, maşini de erbicidat, tir-uri pentru transportul recoltelor, în anul 2019 urmează investiţii în modernizarea activităţilor. ”Vom investi în creşterea performanţelor activtăţilor din baza de achiziţie/depozitare a produselor agricole, însemnând achiziţia unui uscător de cereale, schimbarea transportoarelor din cadrul compartimentului de transport. De asemenea, vom investi pe zona de mecanizare, concret având în vedere schimbarea tractoarelor aflate acum în dotarea fermei vegetale.
Fondul de investiţii pentru anul 2019 va fi ceva mai redus decât în anul precedent şi va totaliza aproximativ 3 milioane de euro, o parte din surse proprii, iar altă parte din credite bancare pe 2-3 ani. Sperăm că astfel ne vom putea continua activitatea la parametri tehnici cât mai înalţi, în toate unităţile noastre. În stânga Prutului, la Drochia, am pornit activitatea de depozitare/condiţionare a cerealelor în spaţii cu o capacitate de aproximativ 2000 de tone şi vrem ca, în vara anului 2019, să ajungem la o capacitate totală de 40.000 de tone. Astfel, vom continua să dotăm respectivele spaţii de depozitare la nivelul celor mai ridicate performanţe mondiale actuale”, explica Vasile Balcan..
În cadrul SC MARSAT SA Roman, judeţul Neamţ, în toamna 2018 au fost semănate culturi de rapiţă (180 ha - în stare de evoluţie incertă) şi orz (200 ha - compromise total), grâu (500 ha - stare bună), urmând ca în primăvara 2019 să fie înfiinţate culturi de porumb (2000 ha - cultură de bază în cadrul unităţii), sfeclă de zahăr (200 ha), floarea-soarelui (400 ha) şi soia (150-200 ha), ponderea culturilor variind uşor în funcţie de suprafaţa pe care va fi necesar a ”întoarce” cultura de rapiţă.

Vasile Balcan_b
Vasile Balcan: “Deşi pornim anul cu numeroase incertitudini, inclusiv în privinţa viitoarelor mecanisme de susţinere a agriculturii, continuăm să ne facem proiecte şi să ne stabilim priorităţi, unele pe termen mai scurt, altele pe termen mai lung. Noi trebuie să ne bazăm, în primul rând, pe ceea ce realizăm singuri. Miza cea mai mare este să realizăm producţii cât mai mari la hectar, astfel încât pe piaţă să poţi fi rentabil, aspect obligatoriu pentru a putea continua afacerile în agricultură. De aceea, este esenţial pentru noi să continuăm acele investiţii care să ne aducă o productivitate mai mare a culturilor”.

 

PARTENERIATE EXTINSE CU FERMIERII DE PESTE PRUT
O altă direcţie de investiţii, peste Prut, este aceea a dezvoltării unor parteneriate cu societăţile agricole din zonă după modelul celor din România. Mai exact, le vor livra tot ceea ce este necesar pentru realizarea unor producţii agricole mari şi calitative, de la seminţe, îngrăşăminte, produse pentru protecţia plantelor, maşini, tractoare şi utilaje agricole, motorină şi piese de schimb, urmând ca plata să se realizeze la recoltare, în produse agricole sau, dacă recoltele se obţin independent de unitatea Marsat, să le achiziţioneze producţiile, astfel încât fiecare partener să fie mulţumit.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/228 (ediţia 1-31 ianuarie 2019)

Vizualizat: 117 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!