Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Berea artizanală, o industrie cu trei câştigători

Publicat: 18 februarie 2019 - 20:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Actualmente, a consuma bere artizanală în România poate părea un obicei uşor excentric. Cu doar circa 35-40 de fabrici de bere artizanală, este clar că ţara noastră se află la început de drum în acest domeniu. În realitate, această activitate poate genera trei categorii de câştigători: fermierii (care vor avea o nouă piaţă de desfacere), fabricanţii şi apoi consumatorii (datorită lipsei conservanţilor din acest tip de băutură).

Am discutat cu trei întreprinzători, din zone diferite, fiecare cu particularităţile afacerii lui, pentru “a lua gustul” berii fără aditivi produsă în România.

CLUJ
“Bere à la Cluj”, după o reţetă franţuzească
Obişnuit, în general vorbind, să consume bere, clujeanul Vigh Ferencz a observat că în România toate berile au acelaşi gust, spre deosebire de alte ţări, unde lucrurile stau diferit. Astfel i-a venit ideea să demareze o afacere de producere a berii artizanale. “Nu am avut experienţă în producţie, aşa că am angajat o persoană cu expertiză în domeniu. Începând din acest an, berile noastre sunt făcute de către un berar cu mai multe premii luate în homebrewing (berea artizanală - n.r.), pe nume Tatar Norbert. Interesant este că fiecare berar îşi pune amprenta personalităţii sale asupra produsului final, astfel încât aceeaşi reţetă, urmată de berari diferiţi, va oferi, la final, rezultate diferite - chiar dacă numai ca nuanţă”, explică Vigh Ferencz, fondatorul şi administratorul fabricii de bere artizanală, sub brandul “Bere à la Cluj”.
Interlocutorul nostru ne ajută să înţelegem mai bine ce este berea artizanală: “Berea artizanală sau cea de casă este produsă în cantităţi mai mici, prin fermentaţie naturală şi cu ingrediente naturale. Denumită şi bere craft (craft beer), ea urmează reţete şi metode tradiţionale de producere şi nu conţine ingrediente folosite în procesul industrial de producere a berii (conservanţi, aditivi etc). Spre deosebire de cea clasică şi industrială, berea artizanală are un gust mai puternic, este mai aromată şi are mai puţin acid (dioxid de carbon adică). În ceea ce priveşte alcoolemia, ea este asemănătoare în cea mai mare parte - berile artizanale, la fel ca şi cele industriale, au, în general, între 5 şi 7 la sută alcool, însă cele artizanale pot atinge şi 11-12 grade de alcool”.

De unde vine farmecul berii artizanale?
Deşi berea artizanală este produsă, ca şi în alte procese de fabricaţie, cu ajutorul unor echipamente, mai automatizat, în “homebrewing” factorul uman are o însemnătate covârşitoare. “În producerea berii artizanale un accent foarte mare îl are activitatea umană. Noi, berarii artizanali, avem posibilitatea să intervenim în perioada întregului proces de producţie de bere (fierbere, fermentare, dry hop). Nu dispunem de acele automatizări care există în berăriile industriale, însă tocmai acest lucru dă farmecul şi gustul inconfundabil, care cu greu poate fi comparat cu cel al berii industriale”, susţine fondatorul “Bere à la Cluj”.
Dar oare totul este lapte şi miere în activitatea de producere a berii artizanale? Ei bine, potrivit interlocutorului nostru, lucrurile nu stau nici pe departe aşa! “Una dintre problemele principale o reprezintă birocraţia la autorizarea berilor, care dă peste cap toate planurile de producţie. Ar fi de mare folos să se modifice legislaţia în acest sens şi în loc de recunoaşterea reţetelor să se autorizeze doar principalele caracteristici ale berilor, încadrarea urmând a se face pe baza acestora, tocmai pentru a nu se pierde timp aşteptând autorizarea reţetei. Ar fi mai simplu atât pentru autorităţi, cât şi pentru producători”, apreaciază Vigh Ferencz.
O altă problemă este legată de piaţa de desfacere. “Sunt foarte multe locaţii care au contracte de exclusivitate cu marile branduri de bere industrială. Deşi aceste contracte de exclusivitate sunt interzise de legislaţia concurenţială, atât cea europeană, cât şi cea internă, în realitate, această practică nu este sancţionată. Foarte multe locaţii refuză comercializarea berilor artizanale pe motiv de exclusivitate...”, mărturiseşte clujeanul.

Berea artizanalăClick pe poza pentru galerie!

SIBIU
Nembeer, un vis născut în Italia, împlinit în România
“Când Daniele mi-a spus că visul lui este să aibă propria fabrică de bere, i-am propus să mă lase să-l ajut. Asta se întâmpla la începutul lui 2016, după care lucrurile s-au succedat relativ repede: am închiriat hala pe care am adaptat-o la nevoile noastre, am depus şi câştigat un proiect pe fonduri europene, pe care l-am implementat în câteva luni, am obţinut avize şi autorizaţii, iar în aprilie 2018 am ieşit pe piaţă…”, îşi începe relatarea Oana Dan, care, alături de soţul ei Daniele, este fondator al fabricii de bere artizanală Nembeer din Sibiu.
Investiţia se ridică la 200.000 de euro, fiind realizată, în parte, din fonduri europene. “Suntem foarte mândri că avem prima fabrică de bere din România care a reuşit să acceseze fonduri europene. Investiţia s-a ridicat la 200.000 de euro doar în echipamente, iar jumătate a subvenţionat Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale”, menţionează Oana Dan.
Interlocutorul nostru continuă: “Daniele face bere din 2011. Şi-a descoperit această pasiune făcând turul mănăstirilor trapiste din Belgia. A făcut cursuri, s-a documentat, apoi s-a specializat, a experimentat peste o sută de reţete de bere în Italia, de care s-a bucurat cu prietenii şi familia. Berea se numeşte, de atunci, Nembeer, care reprezintă numele de familie al lui Daniele în dialectul zonei Bergamo, locul lui de baştină”.

Materie primă din SUA, Australia şi Europa
Achiziţia materiei prime se face exclusiv din import. Calitatea berii este dată, invariabil, de calitatea ingredientelor. “Toate produsele, fără excepţie, sunt din import. De cele mai multe ori zona de provenienţă a malţului, hameiului şi a drojdiei determină şi garantează calitatea produselor, dau gustul, aroma şi culoarea berii. Astfel, hameiul folosit este produs în SUA, Australia, Noua Zeelandă, Cehia, Germania sau Belgia. Folosim cel mai bun malţ de pe piaţă, care este produs doar în Europa, în Germania, Cehia, Anglia şi Belgia. Drojdia este produsă în Franţa, într-o companie mare care investeşte permanent în cercetarea şi dezvoltarea produselor”, explică Oana Dan.
Conform fondatorului Nembeer, este obligatoriu ca materia primă să fie certificată. “Cumpărăm materia primă doar de la firme care pot să certifice calitatea produselor. În funcţie de reţetă, maestrul berar alege materia primă cu anumite caracteristici organoleptice sau cu diverşi parametri precum sunt pH-ul, extractul sec, culoarea etc.”, subliniază Oana Dan.
Povestit, procesul efectiv de fabricare pare simplu, cu mare accent pe detalii. “Procesul de fabricaţie este relativ simplu: măcinăm malţul, îl plămădim în apă la diverse temperaturi, în funcţie de reţetă, după care îl scoatem din compoziţie, fierbem mustul de malţ rezultat, adăugăm hameiul, răcim compoziţia şi o transferăm în fermentator, unde adăugăm drojdia de bere. Lăsăm mustul de bere să fermenteze minim 28 de zile, după care îmbuteliem. Urmează refermentarea în sticlă, adică încă 4-6 săptămâni, timp în care aşteptăm ca drojdia să formeze natural dioxidul de carbon şi alcoolul din bere. Drept urmare, producerea unui lot durează în medie 10-12 săptămâni”, explică Oana Dan.
Fondatorul sibian întăreşte faptul că “berea noastră este 100% artizanală. Nu conţine conservanţi, arome, enzime sau alcool. Este nefiltrată şi nepasteurizată”.
La capitolul dificultăţi, Oana Dan ţine să menţioneze birocraţia pentru autorizare şi funcţionare. “Partea cea mai dificilă este cea birocratică, dar, cu foarte multă răbdare, toate au o rezolvare. Împreună cu alţi producători de bere artizanală încercăm să resuscităm Patronatul Societăţilor Independente Producătoare de Bere din România, organizaţie înfiinţată în anul 2004. Entitatea va avea ca scop principal simplificarea demersurilor birocratice pentru autorizarea şi funcţionarea fabricilor de bere independente”, susţine interlocutorul nostru.

Berea artizanalăClick pe poza pentru galerie!

BUZĂU
One Beer Later sau peste 20 de ani de experienţă
După Cluj şi Sibiu, ajungem la One Beer Later din Buzău, o fabrică ce a demarat producţia de bere cu know-how franţuzesc. “Afacerea a pornit in 2017, în Buzău, cu doi asociaţi, François-Xavier D’Hollander, cetăţean francez, maestrul nostru berar şi subsemnatul, Ionuţ Stoian, cu experienţă în vânzari, ca şi Client Service. În 2019, echipei noastre se alătura şi al treilea asociat, Andrei Stoian, proaspăt absolvent de facultate, care vine cu mult entuziasm, o întelegere foarte bună a grupei de vârstă tânără şi a mediului social media”, îşi face introducerea Ionuţ Stoian. “François a lucrat în top-managementul unuia dintre cei mai mari procesatori de malţ, Soufflet Malt România, şi a decis să îşi îndeplinească visul de a transforma pasiunea sa pentru bere craft în propria lui afacere. Astfel, François, împreună cu mine, cu o experienţă de peste 20 de ani în vânzări şi Client Service, am decis că putem contribui împreună la realizarea acestui vis, devenind parteneri...”, adaugă interlocutorul nostru.
Experienţa anterioară şi relaţiile de afaceri ale lui François-Xavier D’Hollander au fost vitale pentru procesul de achiziţii şi punerea pe picioare a afacerii. “Achiziţionăm materia primă direct de la producători, contacte de business dezvoltate de maestrul nostru berar în cei 25 de ani de activitate…”, susţine Ionuţ Stoian.

Obiectiv: spre 5.000 de hectolitri pe an
Experienţa, banii şi, desigur, nu în ultimul rând, reţetele par a fi ingredientele de succes ale unităţii buzoiene. “Noi importăm drojdie şi hamei din SUA. Reţetele noastre sunt foarte complexe şi folosim mai multe tipuri de malţuri, drojdii şi hamei pentru fiecare sortiment. Investiţia noastră atinge 300.000 de euro până în prezent. 2018 a fost primul an întreg în care am vândut şi am făcut o cifră de afaceri în valoare de 226.500 de lei“, arată Ionuţ Stoian.
Referitor la procesul tehnologic, interlocutorul nostru susţine: “Procesul tehnologic începe cu măcinarea malţului, punerea lui la înmuiat în apă caldă pentru a extrage zahărul din malţ, apoi în fierberea acestui must dulce cu hamei. După răcire, urmează fermentarea acestuia cu drojdiile. Procesul de fermentare durează până la 4 săptămâni, în condiţii de temperatură controlată. Cel mai recent dintre sortimentele noastre include şi o etapă de maturare a berii, aceasta fiind ţinută timp de 6 luni în butoaie folosite în procesul de producţie a coniacului”.
În opinia lui Ionuţ Stoian, cea mai dificilă parte a afacerii este faptul că, deocamdată, consumatorii români nu sunt familiarizaţi cu ideea de bere artizanală. “Cea mai dificilă parte din afacere este implementarea ideii de bere craft. Foarte multe persoane nu sunt familiarizate cu conceptul de bere craft şi cu beneficiile consumului de bere artizanală. Perspectivele de creştere există în contextul dezvoltării industriei. Ca obiectiv deja fixat, noi dorim să ne atingem capacitatea maximă de 5000 hectolitri/an”, încheie Ionuţ Stoian.


ETAPE DE BAZĂ ÎN PRODUCEREA BERII ARTIZANALE
Ingredientele de bază ale berii artizanale sunt apa, malţul, hameiul şi drojdia. Pe lângă experienţă, producerea berii artizanale impune şi respectarea cu stricteţe a unor parametri (cantităţi, temperaturi etc). În principal, etapele producţiei sunt următoarele:
• Brasajul presupune adăugarea malţului măcinat în apă fierbinte.
• Fierberea - etapa în care se adaugă hameiul.
• Fermentaţia - Pentru a începe fermentaţia, se adaugă drojdia, iar procesul durează câteva zile, în funcţie şi de tipul de bere dorit.
• Maturarea (fermentaţia secundară) - Berea se ţine la rece câteva săptămâni, chiar şi luni. În acest timp se separă de drojdie şi se transferă în sticlă. De altfel, în sticlă are loc şi fermentaţia secundară.


DE CE NU APROVIZIONEAZĂ FERMIERII ROMÂNI BERARII ARTIZANALI?
Conform Oanei Dan, fermierii români nu produc suficient hamei pentru a acoperi şi solicitările berarilor artizanali. “Producţia de hamei din România este de aproximativ 350 de tone pe an, mult sub cererea existentă, iar sortimentele sunt extrem de limitate. În ceea ce priveşte malţul de orz, există un producător în România cu care dorim să colaborăm pe viitor”, susţine fondatorul Nembeer.
Emil Dumitru, preşedinte la Federaţia Naţională Pro Agro, spune că investiţiile în producţia de hamei nu se pot face în lipsa sistemelor de susţinere specifice acestor culturi, care au dispărut odată cu retrocedarea terenurilor. “Noi producem foarte puţin hamei în România, în raport cu necesarul de consum din ţara noastră. Practic, odată cu aplicarea legilor fondului funciar de retrocedare a terenurilor, au fost distruse şi sistemele de susţinere a hameiului, negândindu-ne la ce impact negativ ar putea produce acest lucru. Urmarea dispariţiei sistemelor de susţinere a fost faptul că investiţia în hamei nu a mai fost posibilă”, susţine Emil Dumitru.
Ca perspective de viitor, culturile de hamei pot fi revigorate cu o susţinere financiară serioasă din partea statului. “Situaţia prezentă nu înseamnă ca, pe viitor, pentru faptul că avem mici producători de bere artizanală, care ar trebui încurajaţi şi pentru dezvoltarea unei mici industrii locale, să nu ne gândim la o strategie de dezvoltare, schemă de sprijin pentru hamei”, consideră reprezentantul Pro Agro.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/230 (ediţia 15-28 februarie 2019)

Vizualizat: 350 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?