Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Banii de păşune au prins miros electoral

Publicat: 24 mai 2011 - 16:00
2 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Era previzibil că anul 2011, unul cu adânci semnificaţii pre-electorale, va aduce modificări importante în ceea ce priveşte destinaţia banilor europeni şi naţionali acordaţi prin schemele de sprijin pe suprafaţă

Click pe poza pentru galerie!

Ne referim, desigur, la fondurile alocate suprafeţelor de păşunat care se află în administrarea primăriilor şi care, încă de la începuturile acordării lor, din 2007, au constituit pentru unii edili locali o resursă nesperată. Oriunde au ajuns banii în cazul primăriilor cu pricina, numai în păşuni nu!

Încurajaţi de acte normative permisive şi în lipsa unei foarte promise Legi a păşunilor care să reglementeze o dată pentru totdeauna cine şi cum are dreptul să utilizeze aceste suprafeţe şi ajutoarele financiare care le revin, primarii şi consilierii locali „certaţi” cu crescătorii de animale şi la strânsă concurenţă (evident, neloială!) cu aceştia, au descoperit posibilităţi nelimitate de a pune mâna pe banii care în oricare stat european au o destinaţie clară: întreţinerea şi îmbunătăţirea suprafeţelor de păşunat.

De ce la noi nu se întâmplă la fel? Pentru că la noi organismele abilitate de inspecţie şi control, precum şi cei ce veghează la buna elaborare a prevederilor legislative, se supun anumitor interese strâns legate de deciziile politice de la un moment dat.

Am scris şi vom mai scrie despre cei păţiţi care, în cel mai bun caz, au primit gratuit „dreptul” de a păşuna de la primării, printre bălăriile şi scaieţii care au invadat păşunile comunale şi, în cel mai rău caz, despre crescătorii care s-au trezit că nu mai au loc pe păşune, întrucât aceasta a fost cu generozitate oferită de către primari unor personaje cu care dezvoltă legături reciproc avantajoase şi afinităţi politice deopotrivă.

Însă dacă ar fi să întocmim un top al neregulilor pe care noi le-am întâlnit şi care ne-au fost aduse la cunoştinţă de către crescătorii de animale, probabil că am avea un singur loc pe podium: locul I, înmulţit însă cu câteva zeci de cazuri pe care cei cu putere de decizie se fac că nu le observă.

Au fost şi excepţii, ce-i drept izolate, de primari traşi de ureche că au cam exagerat cu „sustragerea” fondurilor pentru păşune. Efectul însă este comun şi dezolant, la fel ca peisajul sumbru dat de marea majoritate a păşunilor comunale, câte mai există, degradate şi chiar împădurite, care nu au simţit în nici un fel „binefacerile” banilor europeni.

Însă grav este că problemele continuă şi iau amploare de la an la an. Mă întreb oare cum ar reacţiona forurile europene dacă ar şti că o parte din banii pe care îi direcţionează către păşunile României sunt folosiţi la „stingerea” datoriilor acumulate de primării sau la finanţarea promisiunilor electorale? Pentru că da, asta e ultima tendinţă în moda impusă de un 2012 care se anunţă anul marilor provocări în materie de construcţii de fotolii edilice.

Sau idilice? De ce nu, din moment ce pretextul invocat de unii primari pentru acapararea fondurilor pentru păşuni în vistieriile primăriilor este, culmea, bunăstarea pastorală şi nemurirea satului românesc. Câtă ironie!

Vizualizat: 408 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
2.
jaf dirijat
|
02. 15, 2012. Wednesday 09:28
Toate se petrec sub protectia centrului.Dupa incheerea depuneri cererilor cei cu functii si acces la baza de date transmite informatia mafiei pt.a face cereri.Este greu sa observe bucurestiul cine a operat imediat dupa termen,cine are acces la baza si ce traseu au luat pasunile?Culmea ca exact astia au fost promovati de mafie ca directori,fie si executivi.Sesizati aceste aspecte domnisoara N.DRAGOMIR.
1.
pasuni furate.
|
09. 15, 2011. Thursday 12:45
jaf cu buna stiinta.Intelegeri ordinare intre incompetentii de la APIA,primari, politicieni,sefi de politie si multi alti.Asa ne trebuie daca la apia lucreaza metalurgisti,popi ,militari ,impegati,etc ce habar nu au de pajiste naturala ,flora utila ,inutila ce este orzu sau graul, ce este oaia adulta, TOAC, TOAP,SAMD.Toate acestea in detrimentul celor in drept.
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?