Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Arta de a fi păşunist (I)

Publicat: 06 august 2012 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Înainte de a prezenta acest subiect, ne punem firesc întrebarea: ce este un păşunist? Această activitate care ne duce cu gândul la cei care activează pe păşuni (pajişti), pratolog şi/sau pratotehnician, lipseşte din codul ocupaţiilor din România

Click pe poza pentru galerie!

De altfel, cei care cultivă terenul arabil se numesc ţărani - plugari şi fermieri, cei care cresc vaci, oi, capre, porci etc. se numesc crescători de animale sau văcari, oieri (ciobani), căprari, porcari, etc., cei care cultivă pomi fructiferi, viţă de vie, legume poartă numele mai elevat de pomicultori, viticultori, legumicultori, cei care gospodăresc pădurea sunt numiţi pădurari şi silvicultori şi aşa mai departe.

Atunci de ce nu am avea şi păşunişti, pe cei care se ocupă de cunoaşterea, îmbunătăţirea, întreţinerea şi folosirea pajiştilor, suprafeţe care reprezintă 20 la sută din teritoriul ţării şi peste 30 la sută din terenul agricol!?

Cu riscul de a fi acuzat de unii că forţez nota privind codul ocupaţiilor din agricultură, doresc ca toţi cei care activează pe categoriile de folosinţă păşuni şi fâneţe, din învăţământ, cercetare şi producţie, să poarte cu mândrie numele de păşunişti. Problema poate fi dezbătută pe larg în diferite medii înainte de a fi introdusă în codul ocupaţiilor din ţara noastră (COR).

 

Domeniul pajiştilor lipseşte din COR

Anexa la Ordinul MMFPS nr. 1.832/2011 defineşte ocupaţiile Grupei majore 6, din agricultură, astfel:

6. Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - se ocupă cu creşterea şi recoltarea culturilor de câmp sau cu plantarea de arbori şi arbuşti, culegerea de fructe de pădure şi plante sălbatice, creşterea (reproducţia), îngrijirea ori vânarea animalelor, producerea unei game diversificate de produse prin creşterea animalelor, cultivarea, întreţinerea (conservarea) şi exploatarea pădurilor, creşterea sau capturarea peştilor, cultivarea ori recoltarea diferitelor specii (forme de viaţă) acvatice în scopul de a asigura hrană, adăpost şi venituri pentru ei şi familiile lor.

61 Muncitori calificaţi în agricultură - orientaţi către piaţă, planifică, organizează şi efectuează lucrări agricole necesare pentru creşterea şi recoltarea culturilor de câmp, plantarea pomilor şi arbuştilor, creşterea diferitelor specii de animale şi producerea de produse de origine animală pentru vânzarea sau livrarea în mod regulat către cumpărătorii cu ridicata, organizaţii specializate sau în pieţe.

612 Crescători de animale - planifică, organizează şi efectuează activităţi pentru creşterea şi îngrijirea animalelor domestice, pasărilor, albinelor, viermilor de mătase şi altor animale nedomestice, pentru producţia de carne, produse lactate, miere, piei, materiale textile şi alte produse sau pentru utilizarea ca animale de tracţiune şi în activităţi sportive ori recreative, pentru vânzare sau livrare către cumpărătorii cu ridicata, organizaţii specializate ori în pieţe.

6121 Crescători de animale pentru producţia de lapte şi carne - planifică, organizează şi efectuează activităţi pentru creşterea şi îngrijirea animalelor domestice (exclusiv pasările de curte), cum ar fi vaci, oi, porci, capre, cai şi cămile, pentru producţia de carne, lapte şi alte produse lactate, piei şi lână sau pentru utilizarea ca animale de tracţiune şi în activităţi sportive sau recreative, pentru vânzare ori livrare către compărătorii cu ridicata, organizaţii specializate sau în pieţe.

Alte ocupaţii din agricultură cuprise în nomenclator sunt: 612101 cioban (oier); 612102 crescător-îngrijitor de animale domestice pentru producţia de lapte şi carne; 612103 tocător de furaje; 612104 lucrător calificat în creşterea animalelor; 612105 crescător bovine; 612106 crescător porcine; 612107 mamoş porcine; 612108 baci montan; 612109 cioban montan; 612110 crescător de oi montan; 612111 oier montan.

Lecturând această clasificare oficială, este terifiant să constaţi că din Grupa Majoră 6 - Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit lipsesc cu desăvârşire cuvintele pajişte sau păşune - fâneaţă, ca şi cum acestea nu ar face parte din agricultura noastră!? La fel, în detalierile ulterioare prezentate la 61, 612, 6121 şi 612101 până la 612111 apare o singură calificare la 612103, aceea de tocător de furaje, de care, eu cel puţin, cu regret, nu am ştiut că există, până acum!?

Nu este de mirare că am ajuns aici dacă în ultimele două decenii au dispărut din Ministerul Agriculturii direcţii, servicii, birouri sau alte entităţi administrative, precum şi cuvintele pajişti, păşuni, bază furajeră, nutreţuri pentru animale etc., în vreme ce în perioada interbelică în Ministerul Agriculturii şi Domeniilor exista o Direcţie a păşunilor cu director şi subdirector iar la nivel regional, judeţean şi comunal, funcţionau alte organizaţii care se ocupau de pajiştile ţării, cu nimic mai prejos decât administraţia din silvicultură.

Este momentul ca în domeniul pajiştilor să se revină măcar la nivelul la care a fost în perioada interbelică, dacă dorim cu adevărat să revitalizăm acest mod de folosinţă agricolă, abandonat acum în totalitate pe toate planurile, patrimoniu pastoral care ar putea aduce mari beneficii economiei naţionale, asemenea altor ţări din UE.
Şi acum, după aceste câteva clarificări, să trecem la subiectul propriu-zis.


Condiţia fizică şi sănătatea păşunistului

Asemenea altor ocupaţii, păşunistul trebuie să aibă câteva înzestrări şi însuşiri de condiţie fizică şi sănătate, ataşament faţă de natură şi animale, pregătire profesională, disciplină şi corectitudine faţă de amelioratorii şi utilizatorii pajiştilor, folosirea corectă a fondurilor provenite din taxe, subvenţii de agromediu şi alte surse financiare, viaţă normală de familie, petrecerea adecvată a timpului liber şi calităţi specifice sau comune cu alte ocupaţii din mediul rural.

Cel care doreşte să se dedice nobilei profesii de activist în domeniul pajiştilor, pe scurt să fie păşunist, trebuie din start să aibă o condiţie fizică robustă pentru a rezista la incursiunile pe care le va face în natură pe jos în locuri greu accesibile, cum ar fi zonele montane înalte. Nu trebuie să aibă rău de altitudine sau vertij dacă priveşte în jos de pe o stâncă la o prăpastie, deşi acestea se pot educa în timp la unele persoane.

Rezistenţa la mers pe orice vreme, frig şi căldură, ploaie şi vânt, noroi şi praf, flămând şi setos, dar şi alte stări de echilibru fizic, fiziologic şi psihologic trebuie, în egală măsură, să le posede sau să şi le însuşească prin exerciţii viitorul păşunist.

Practicarea unor sporturi cum ar fi alergările, alpinismul, jocuri cu mingea şi altele ar fi de dorit pentru călirea şi rezistenţa organismului.

Pe lângă acestea, este necesară o sănătate ”de fier”, ca şi în cazul altor lucrători în aer liber, cum sunt pădurarii, ciobanii, minierii de suprafaţă şi alţii.

Din acest punct de vedere, personal m-am bucurat de o condiţie fizică adecvată, dobândită în gospodăria părintească la lucrările din câmp şi grajd, de care nu eram scutit, dar şi prin practicarea canotajului academic pe canalul Bega, în anii de liceu la Timişoara.

Incursiunile în zonele de deal şi de munte pentru observaţii floristice şi de vegetaţie a pajiştilor, pe care le-am făcut de-a lungul vieţii, m-au menţinut într-o formă fizică bună şi, lucru curios, nu mă oboseau peste măsură întrucât la tot pasul întâlneam o plantă deosebită cu care abia aşteptam să fac cunoştinţă, să remarc locul unde creşte, de ce este acolo şi nu în altă parte, dar şi alte întrebări şi răspunsuri într-un dialog permanent cu natura înconjurătoare.

Dacă la aceste incursiuni eşti dotat şi cu un aparat de fotografiat pentru a imortaliza plante, insecte, animale, peisaje pastorale şi alte imagini pe care apoi să le arăţi colegilor şi prietenilor sau să le utilizezi pentru diferite publicaţii, deplasarea pe jos în natură sau cu alte mijloace ”hipo” sau ”moto” îţi pot aduce mari satisfacţii, îmbinând utilul cu plăcutul, într-o deplină armonie trupească şi sufletească.

 

CLASIFICAREA OCUPAŢIILOR DIN ROMÂNIA

Noua Clasificare a ocupaţiilor din Romania - nivel de ocupaţie (şase caractere) a fost aprobată prin Ordinul comun al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi al Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 561, din 8 august 2011.

Clasificarea ocupaţiilor din România se aplică în toate domeniile de activitate economică şi socială şi este obligatorie pentru toate organele administraţiei publice centrale şi locale, unităţi bugetare, operatori economici, indiferent de forma de proprietate, organizaţii patronale, sindicale, profesionale şi politice, fundaţii, asociaţii şi alte persoane fizice şi juridice care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, la completarea documentelor oficiale ori de câte ori se cere precizarea ocupaţiei.

Conform noii clasificări, ocupaţiile sunt grupate astfel:
- Grupa Majoră 1 - Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori;
- Grupa Majoră 2 - Specialişti în diverse domenii de activitate;
- Grupa Majoră 3 - Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic;
- Grupa Majoră 4 - Funcţionari administrativi;
- Grupa Majoră 5 - Lucrători în domeniul serviciilor;
- Grupa Majoră 6 - Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit;
- Grupa Majoră 7 - Muncitori calificaţi şi asimilaţi;
- Grupa Majoră 8 - Operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente;
- Grupa Majoră 9 - Muncitori necalificaţi.

Vizualizat: 1052 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?