Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Anchetă Ferma: Cont blocat, penalităţi uriaşe, fermier disperat

Publicat: 23 aprilie 2021 - 17:08
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Încă un episod din serialul „Fermierul, APIA şi păşunea”. Nefericitul protagonist este Cristinel Irimescu, penalizat crunt de agenţia de plăţi. Cine e de vină? Un răspuns îl va da Justiţia, dar procesul nici nu a început! 

Numeroşi fermieri din sectorul vegetal sunt nervoşi în perioada aceasta din cauză că guvernul nu le-a achitat restul de 8-10% din despăgubirile acordate pentru culturile de toamnă afectate de secetă şi nici despăgubiri pentru culturile de primăvară distruse, de asemenea, de seceta din 2020. Dar alţi fermieri, mai ales cei din sectorul zootehnic, sunt revoltaţi că li se iau înapoi banii meritaţi, din motive pe care ei nu le acceptă.

Început promiţător


Este şi cazul crescătorului de vaci pentru lapte Cristinel Irimescu, din comuna Coşna, jud. Suceava. Titularul exploataţiei este tatăl său, Gheorghe Irimescu, dar fiindcă acesta are o vârstă înaintată, de 80 de ani, Cristinel este cel care are grijă de vacile din fermă. Fermierul a reuşit în 2016 să ia în concesiune de la primăria Coşna o suprafaţă de păşune de aproximativ 60 de hectare, situată în judeţul Maramureş, pe teritoriul U.A.T. Borşa, în muntele Zănoaga, la altitudinea de 1500 m. În mai 2017, acesta a depus la APIA Suceava cerere unică pentru încasarea unor subvenţii agricole, în cadrul SAPS, M10 ”Agromediu şi Climă”, P1 ”Pajişti cu înaltă valoare naturală”, M11 pentru conversia la agricultura ecologică. În total, în contul exploataţiei au intrat peste 100.000 de lei/an.

Viforul birocraţiei


În toamna anului 2019, o echipă de inspectori de la APIA Maramureş a efectuat un control în teren şi a întocmit ulterior rapoarte preliminare, ale căror rezultate au fost comunicate APIA Suceava. Fermierul era convins că totul e bine şi frumos şi că, în curând, banii îi vor intra din nou în cont. ”Dulce visare moldavă” să-i spunem acestui sentiment, dar nu de lirism e vorba aici, ci de o cruntă realitate instituţional-administrativă.
Funcţionarii suceveni au făcut şi ei un control, adică o ”reinstrumentare a dosarului şi o reefectuare a controlului administrativ al datelor existente în baza de date informatică aparţinând APIA”, după cum e scris în documentele puse la dispoziţie de fermier. Acestuia nu i s-a comunicat nimic, explicaţia formulată de funcţionari în scripte fiind că ”prezenta verificare este exclusiv documentară, toate documentele relevante găsindu-se în evidenţele APIA Centrul judeţean Suceava, nu este necesară audierea fermierilor”.

Sancţiuni financiare


Raportul întocmit de APIA Suceava este datat 6 decembrie 2019, chiar de Sfântul Nicolae, când, pare-se, lucrătorii acestei instituţii judeţene s-au gândit să-l pleznească pe fermierul din Coşna cu tradiţionala joardă a sfântului. E un fel de a spune, fiindcă, de fapt, decizia APIA a fost ca fermierului să-i fie deduse zeci de mii de lei, din cauză că nu ar fi respectat legislaţia europeană şi naţională privind încasarea subvenţiilor agricole. Mai exact, ”nu s-a desfăşurat activitatea minimă, parcelele nu au fost păşunate sau cosite, nu au fost observate urme care să ateste prezenţa animalelor pe aceste suprafeţe (dejecţii, locuri de trecere, locuri de amenajare pentru adăpost)”. Inspectorii suceveni ar fi fost în munte în data de 28 octombrie 2019, după cum este menţionat chiar într-un document oficial, fiind invocat pentru sancţiunile financiare aplicate Ord. 619/2015.

Unde e dreptatea?


Crescătorul de vaci pentru lapte din Coşna a fost năucit şi revoltat de-a dreptul de decizia APIA Suceava, mai ales că s-a trezit şi cu contul blocat. Și asta după ce încasase avansul în octombrie. De fapt, timp de câteva luni nu a ştiut ce i se pregăteşte, fiind anunţat abia în mai 2020 că va fi sancţionat. El susţine că a urcat vara animalele la munte, asigurând încărcătura minimă obligatorie, întrucât deţine peste 30 de vaci. Mi-a trimis şi fotografii cu văcuţe pe o păşune montană. El este convins că nu a încasat banii în mod nedrept, dar, în schimb, funcţionarii i-au făcut o mare nedreptate. În consecinţă, a dat APIA Suceava în judecată. S-a plâns şi la APIA Central, aşteptând de acolo o rezolvare favorabilă a situaţiei sale. Răspunsul primit de la Bucureşti este că ”APIA va adopta măsurile legale care se impun după emiterea unei hotărâri definitive de către instanţa de judecată”.

Foto 1 Colaj Cristinel Irimescu_b

Contradicţii şi neclarităţi


Am citit şi recitit documentele trimise. Sunt acolo câteva contradicţii şi neclarităţi. Funcţionarii maramureşeni au consemnat că parcelele ”sunt întreţinute, cu vegetaţie forestieră nedorită proaspăt cosită şi înlăturată”. Cei suceveni au consemnat în raportul lor că, dimpotrivă, în parcele ”nu s-a desfăşurat activitate minimă agricolă, nu au fost cultivate şi nici întreţinute, fiind lăsate pârloagă”. Ce anume ar fi trebuit să cultive fermierul într-o păşune montană? Ce sens are termenul ”pârloagă” pentru cota 1500?
O altă contradicţie este că APIA Suceava precizează că fermierul ”a fost selectat la controlul pe teren”, dar APIA Central zice că ”nu a fost selectat în eşantionul de control clasic”, controlul fiind decis în urma unei sesizări depuse de un fost utilizator al păşunii din muntele Zănoaga, sesizare potrivit căreia fermierul din Coşna nu desfăşoară în acel munte activitate agricolă.
Fermierul aşteaptă o decizie a Justiţiei, dar prima înfăţişare nu a avut loc, deşi dosarul a fost depus în iulie 2020!

FOto 2 V1_b

Ce poate să mai facă?!


Cristinel Irimescu e un om muncitor, are grijă de animalele sale, a aplicat cu bună credinţă pentru încasarea subvenţiilor, dispus să respecte criteriile de eligibilitate. Acum, ce să facă omul? Îşi va programa timpul astfel încât să ajungă şi la procese, dar să nu-şi lase vacile de izbelişte. Când are un moment de răgaz, cade pe gânduri, se frământă, se întreabă cu ce a greşit, de ce i se întâmplă lui toate acestea...


un articol de
STELIAN RĂDESCU

Vizualizat: 1176 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?