Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Agricultura, biela-manivelă a economiei

Publicat: 01 septembrie 2014 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Am citit declaraţiile ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, privind recoltele agricole

Click pe poza pentru galerie!

Aşadar, anul 2014 a fost unul foarte bun la rapiţă, unde avem cea mai bună producţie din ultimele cinci decenii, adică vreo 1,1 milioane de tone, aproape dublu faţă de anul trecut, iar recolta de grâu a depăşit-o pe cea din 2013, ajungând la aproape 7,4 milioane de tone. Ploile din iunie au avut efecte benefice asupra culturilor de porumb şi de floarea-soarelui şi sperăm să fim din nou campionii Europei!

Ei bine! Citind aceste rânduri, prin care înaltul demnitar zugrăveşte o imagine idilică şi sindicalistă, gândul mă duce la Bozan, muncitorul ceferist din nuvela „Uzina vie” a lui Al. Sahia, care lustruia mândru şi fericit biela-manivelă a locomotivei cu abur nou-ieşită de pe poarta uzinei, locomotivă care nu era a muncitorilor, ci a exploatatorilor capitalişti! Realizarea unei recolte bogate este un lucru bun, cantitativ vorbind, o încununare a victoriei în marea bătălie pentru a smulge pământului roade bogate! Sună frumos, nu?! Dar calitativ?

Parcă se desprinde un iz de megalomanie ce transcede din vremurile nu demult apuse! Sau poate că „iepoca de aur” nu s-a stins definitiv şi cuibăreşte în subconştientul unora de la guvernare?! Nu putem să nu facem o remarcă: am produs mult, e un lucru bun, dar de calitate?

Unii fermieri îmi atrăgeau atenţia, de altfel justificat, să scriem la revistă că micii agricultori sunt, în mare parte, de modă veche şi nu iau în calcul toţi parametrii productivi. Sunt învăţaţi ca pe vremea lui Ceauşescu să se uite la umiditate, la masa hectolitrică iar indicii ăştia noi de care se ţine cont acum - gluten, deformare şi proteină - aproape că nu-i interesează. Şi nu ar fi corect aşa, pentru că dacă grâul nu are destulă proteină şi gluten, trebuie să introduci E-uri ca să nu obţii o pâine... furajeră!

Unii specialişti afirmă că precipitaţiile abundente pot spăla glutenul din bob, iar acolo unde s-au făcut tratamente suplimentare ar putea apărea probleme de calitate a recoltei.
Chiar dacă am făcut producţie mare, e suficient? Cine câştigă din binomul producţie - valorificare? Fireşte, nu producătorul! Mai ales cel mic! Suntem primii la producţie, dar în folosul altora!! Nu al nostru, al cultivatorului! Pe sistemul „duduie economia, dar e goală visteria!”

Revenind la „fericitul Bozan”, îmi pare că ministrul Constantin „lustruieşte” cu mândrie, de 23 august, producţia de cereale păioase realizată în acest an. Marele beneficiu nu este al producătorului, al micului fermier, cel care reprezintă circa 80 la sută din agricultura ţării. Potul cel mare de la cacealmaua preţurilor este luat de comercianţi! Prin preţurile mici existente pe piaţă, ei devin adevăraţii câştigători din bătălia pentru obţinerea marilor recolte!

Fermierul român produce cu costuri din ce în ce mai mari, în condiţii tot mai atipice, se află în faţa unor mari provocări meteo-climatice, dar când să-şi valorifice propriul rod, vede că preţul oferit este sugrumător. Chiar mai mic decât anul trecut. Vizavi de această situaţie, Guvernul ridică din umeri: „Nu putem face nimic, nu putem interveni, nu avem pârghiile necesare!”

Ei aş! Mai mulţi fermieri mi-au spus că ar fi o soluţie: ca statul să devină un jucător activ în piaţă! Ar putea să preia o parte din producţia internă la un preţ de referinţă, să o stocheze şi să o revândă după un anumit timp, când preţurile se vor calma. Ca şi marii traderi! Dar vrea statul? Nu! Pentru că nu există voinţă politică. Aşa că producătorul autohton - de fapt, ca şi statul român - rămâne prizonierul unor interese suprastatale, multinaţionale. De aici, sentimentul de neocolonialism, de robie. În ochii străinătăţii, producătorul român este unul de categoria a doua! Se mulţumeşte cu firimiturile ce rămân de la masa bogaţilor... Fructul muncii lui este cules de alţii!

Păi la 40 de bani kilogramul de porumb la achiziţie, este curată bătaie de joc. Unii producători se gândesc să-l facă mălai, iar grâul, făină. Tărâţa, produs secundar, este mai scumpă decât bobul de grâu!

Vizualizat: 675 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?