Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Agricultorii mănâncă o pâine tot mai neagră!

Publicat: 19 august 2015 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Când sezonul de producţie agricolă este ploios, peste lanurile cultivate vin bolile; când e caniculă, năvălesc dăunătorii! În lipsa apei, mare e prăpădul: recolta nu se face şi munca fermierilor se iroseşte! Iar când se întâmplă de mai vine un sezon agricol cât de cât bunicel, preţul recoltei cade! Deci, cu agricultura, oricum ai da-o, tot rău iese.

Click pe poza pentru galerie!

În această lungă vară fierbinte, seceta prelungită şi arşiţa au adus dezastrul în câmp, iar pe fermieri în pragul disperării. În multe regiuni istorice ale ţării nu a căzut nici o picătură de apă de mai bine de două luni. În unele locuri, n-a mai plouat de la Sfintele Paşti. Agricultorii rămân zile în şir cu ochii aţintiţi spre cer. În lipsa apei, plantele se ofilesc, se chircesc. După unele aprecieri, mai bine de un sfert din culturile acestui an agricol au fost compromise, iar producătorii calculează pierderi de peste două miliarde de euro.

 

Fermierii mai speră acum, nu în ajutorul divin, ci în cel financiar de la cei care ne ocârmuiesc. Dar iată că seceta iar a venit pe nepregătite şi Ministerul Agriculturii a fost prins pe picior greşit! Nici pentru 2015, MADR nu şi-a proiectat bugetul pentru secetă! De parcă ar fi un fenomen rarisim şi de neluat în calcul. Şi ministrul Daniel Constantin o recunoaşte: “nu am prevăzut de la începutul anului eventualele despăgubiri pentru secetă, dar e momentul să ne gândim la aşa ceva”. Observăm o gândire pompieristică; abia când arde începem să căutăm soluţii! Până atunci, doar secetă de idei şi deşertificare în gândire!

 

E cod roşu în agricultură! În mai multe regiuni, dar mai cu seamă în Moldova şi în sudul ţării, proporţia dezastrului în culturile afectate de secetă se apropie de sută la sută. Comisiile locale constată pagubele provocate de lipsa apei şi de temperaturile caniculare. De teamă, autorităţile judeţene par a nu voi să declare starea de calamitate! Că nu se vrea acolo sus! Acolo de unde curg promisiunile: „După ce se va face o evaluare generală, o să vedem ce putem să obţinem de la bugetul de stat, pentru că, în mod clar, fondurile pentru secetă, pentru despăgubiri, vor veni de la bugetul de stat”, spunea Daniel Constantin. Şi cum vistieria ţării este secătuită, ca şi în anii trecuţi, fondurile vor fi insuficiente. Dar, ţinând cont că anul viitor va fi unul electoral, probabil că ceva bănuţi vor ajunge şi la agricultorii păgubiţi... de vreme şi de vremuri.

 

Mai realist era dacă se înfiinţau şi deveneau operaţionale fondurile mutuale. Dar ambiguităţile legislaţiei zădărnicesc speranţele fermierilor de a avea şi ei propriul fond de asigurare a pagubelor în agricultură.

 

În locul soluţiilor reale, ca în fiecare an secetos, şi de această dată ministrul aduce în discuţie, fireşte, strategia pentru irigaţii. De parcă ea ar exista! Hidropolitica guvernamentală este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire! Ministrul vorbeşte de reabilitarea infrastructurii principale pentru irigaţii, care ar costa aproape un miliard de euro. În opinia lui Daniel Constantin, aceasta s-ar putea realiza din fonduri europene, prin planul Junker sau prin alocări suplimentare anuale de la bugetul de stat, până în 2020. Apă de ploaie, aş zice. Praf aruncat în ochii lumii agricole! Ministerul Agriculturii nu are elaborată o strategie pentru susţinerea directă a fermierului prin subvenţionare, darămite pentru megaproiecte de investiţii în irigaţii!

 

Şi mai vorbim pompos de strategia naţională pentru irigaţii, când dezbaterile privind modificările la Legea îmbunătăţirilor funciare au fost lăsate baltă în Comisia de Agricultură a Camerei Deputaţilor!? Dacă ar fi existat consens şi voinţă politică pe o chestiune care ţine realmente de interesul naţional, de siguranţa alimentară, s-ar fi mişcat ceva în sistemul de irigaţii şi acum am fi avut mult mai mult de 300 de mii de hectare amenajate la irigat! Şi din acestea, doar o treime beneficiază de aportul de apă.

 

Acolo, la vârful agriculturii, politicienii sunt angajaţi plenar în industria vorbei. În minister e secetă mare! De specialişti! Cine să mai facă şi politici în favoarea celui care trudeşte pe ogor? Şi-atunci ne mai mirăm că pâinea pe care o mănâncă fermierul român e din ce în ce mai neagră!?

Vizualizat: 406 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?