Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

SILVIA PREDA: „Ardealul mi-a rămas în suflet”

Publicat: 21 noiembrie 2014 - 11:30
3 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Silvia Preda conduce de anul trecut destinele cercetării pomicole din Vâlcea.  SCDP Vâlcea este singura staţiune din ţară care deţine banca de gene pentru nuc, alun şi castan.

Click pe poza pentru galerie!

Pentru început să ne spuneți câteva cuvinte despre stațiunea pomicolă Vâlcea?

Silvia Preda: SCDP Vâlcea a fost înființată în anul 1977 prin decret, cu scopul de a asigura baza ştiinţifică, biologică şi tehnologică în masură să contribuie la modernizarea pomiculturii româneşti şi să asigure pregătirea şi formarea profesională a studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor în acest domeniu. SCDP Vâlcea este o instituţie fără personalitate juridică din anul 2009, când a fost preluată, prin absorbţie, de Universitatea din Craiova. Acum avem 26 de angajați, din care 11 sunt cercetători. Principalele ocupații ale angajaților sunt activitatea de cercetare, producerea materialului săditor, tehnologiile de cultură, consultanța agricolă, execuția de proiecte de înființare a plantațiilor etc. Avem o instituție cunoscută și recunoscută atât în țară, cât și în străinătate. Activitatea noastră de cercetare este axată pe culturile de prun, nuc, alun, castan, măr, soc, trandafir şi rodie. Deținem colecții unice la nuc, alun și castan și un fond genetic deosebit și variat. 

 

De anul trecut sunteți directorul acestei importante stațiuni de cercetare. Un ardelean șef în Oltenia, recunosc că am întâlnit mai rar. De unde vă trageți seva?

Silvia Preda: Sunt născută în localitatea Şanţ din Bistrița-Năsăud, pe 25 septembrie 1959, toamna, atunci când se culeg roadele prin livezi. Am absolvit Liceul Agroindustrial și am lucrat ca laborant la SCDP Bistrița alături de unul dintre cei mai vestiți virologi din România și nu numai. Este vorba de dr. ing. Nicolae Minoiu, al cărui nume îl regăsim printre membrii Academiei de Ştiinţe din New York. Sunt absolventă a USAMV Cluj și teza de doctorat am realizat-o sub îndrumarea aceluiași mare cercetător român - Nicolae Minoiu. 

 

Cu un asemenea mentor nu mai e nici o mirare că ați ajuns să conduceți destinele cercetării pomicole din Vâlcea. Dar, totuși, cum ați ajuns din Bistrița natală pe plaiurile vâlcene?

Silvia Preda: Iubirea e „vinovată”. Soțul este din această frumoasă parte de țară. Avem împreună doi copii, un băiat și o fată, ambii au terminat Ştiințele economice. Nu i-am încurajat să studieze agricultura. 

Deși acesta e locul în care m-am împlinit atât familial, cât și profesional, Ardealul mi-a rămas adânc în suflet și ața aceea de care se tot vorbește mă trage spre Bistrița. 

 

Dați-ne câteva repere din munca dumneavoastră de specialist și măcar unul din argumentele care v-au îndemnat să mergeţi pe această cale?

Silvia Preda: Am început activitatea la SCDP Vâlcea în 1995. Ca secretar ştiinţific din anul 2003, am coordonat activitatea de cercetare în ansamblu, am menţinut o comunicare constructivă cu specialiştii din unităţile de cercetare şi din universităţile de profil şi, totodată, am sprijinit tinerii cercetători pentru buna aplicare a cerinţelor programelor de cercetare şi de lansare a proiectelor pentru noi competiţii.

În ultimul an, am contribuit la crearea şi omologarea a unsprezece soiuri şi portaltoi de alun, nuc şi de prun. De asemenea, activitatea de cercetare desfăşurată s-a materializat prin omologarea şi introducerea în producţie a trei tehnologii noi de cultură la plantele nucifere, la sâmburoase şi la măr. Am omologat şi un prototip de instalaţie de calusare a materialului altoit, precum şi şase modele şi soluţii experimentale de cercetare, dar şi o tehnologie de producere a materialului săditor pomicol din categorii biologice superioare, prin utilizarea unor metode de diagnosticare şi de eliberare a patogenilor sistemici.

 

Cum vedeți viitorul stațiunii în contextul actual?

Silvia Preda: Trebuie să fim susţinuţi financiar, să păstrăm suprafaţa de teren pe care o avem în administrare, deoarece suntem singura staţiune din ţară care deţine banca de gene pentru nuc, alun şi castan. Am omologat şi brevetat peste 34 de soiuri de prun, nuc, alun, castan şi avem un brevet european la prun. Guvernul ar trebui să sprijine cercetarea agricolă, altfel ,,va fi un dezastru în pomicultura din ţara noastră”.

 

De Stațiunea Pomicolă de la Vâlcea au auzit mai toți pomicultorii din țară. Este un exemplu de adaptare la economia de piață. Meritul aparţine şi managerilor de aici. Deci și dumneavoastră. Ne puteți spune câteva cuvinte despre managementul Staţiunii?

Silvia Preda: Managementul activităţii de cercetare a condus la obţinerea unei creşteri reale a capacităţii şi calităţii activităţilor de cercetare, la acumularea de cunoştinţe fundamentale, la elaborarea de module, soluţii şi metode noi în protecţia plantelor - domeniul virologie cu tendinţa atingerii nivelului de compatibilitate necesar integrării cercetării româneşti în aria de vârf a cercetărilor europene.

 

Care este cea mai grea problemă cu care vă confruntați în activitatea de manager al stațiunii?

Silvia Preda: Problema fondului funciar este durerea cea mai mare. În 1990, stațiunea avea peste 1.000 ha iar acum mai avem 148 ha, dar și pe acestea sunt solicitări de retrocedare. Cu toate acestea, din cele peste 900 ha predate ADS, aproape nici unul nu a fost retrocedat proprietarilor. 

În schimb, terenul de sub clădire, dar și 2 ha din curte sunt deja pierdute. În urmă cu o lună, proprietarul, venit împreună cu executorul, a pus lacăt pe porțile de intrare în stațiune și a dat un ultimatum pentru eliberarea terenului până pe 31 decembrie. Nu vrea să audă de închiriere. Suprafaţa aceasta este un poligon de cercetare. Sunt construcţii pe cele 2,44 ha: două biodepozitare, o seră, trei solarii. Ca să le putem muta ne trebuie nişte bani, este o cheltuială, şi nu se pot muta de pe o zi pe alta.

 

Daca ați avea puterea de decizie politică, care ar fi principalele măsuri pe care le-ați lua pentru ca cercetarea să fie de calitatea celei europene?

Silvia Preda: Aș căuta să impun, prin lege, un sprijin pentru menţinerea terenurilor staţiunilor pentru dezvoltarea activităţii de cercetare. Asta ar fi prima măsură. Apoi, subvenționarea cercetării și susținerea financiară pentru modernizarea pepinierelor de producere a materialului săditor precum și fonduri pentru conservarea fondului de germoplasmă pomicolă, atât de necesară pentru înființarea de noi plantații pomicole moderne și competitive. Aș căuta să așez cercetarea acolo unde îi este locul.

 

Mai vin tineri în cercetare sau nu se mai încumetă nimeni la un job slab plătit și fără perspective, deocamdată?

Silvia Preda: Avem două tinere cercetătoare, Simona Giura și Anca Alecu, care sunt înscrise la doctorat. Se implică în cercetare și le place și în livadă. Sper că vor rămâne, pentru că în rest suntem doar noi, ăștia mai tomnatici. Adevărul este că nici nu este prea atractiv câștigul în cercetare. Mă bucur în schimb că încă există acea efervescență creatoare. Sper că România va avea grijă de specialiștii ei. 

 

 

 

 

Colecţie de pruni pe doi portaltoi

În lotul demonstrativ amenajat în incinta SCDP Vâlcea se află în studiu o colecţie de şapte soiuri de prun prinşi pe doi portaltoi, cu distanţe de plantare diferite. Spaţiul de observaţie este protejat cu o plasă antigrindină. „În tehnologia de bază, am intervenit numai cu lucrarea de tăiere în verde, la sfârşitul lunii iulie şi început de august, când vârfurile pomilor au fost ciupite manual pentru a stimula o anume dezvoltare. De asemenea, avem loturi demonstrative pe sănătatea plantelor, promovăm anumite substanţe chimice pentru protecţia pomilor”, ne-a declarat Silvia Preda.

În cursul anului, cercetătorii staţiunii au organizat mai multe întâlniri cu pomicultorii vâlceni. „Fermierul se străduieşte să facă tehnologie, să cumpere material bun, dar se loveşte de preţul derizoriu la vânzare. Pomicultorul cheltuie de 10 ori mai mult şi pe piaţă vinde cu 1 leu kg de mere sau de prune”, a susţinut directorul SCDP Vâlcea. 

“Noi avem material săditor de calitate, însoţit de certificatul albastru, un document absolut necesar ce demonstrează că puieţii sunt de calitate, pe care-l oferim celor interesaţi să înfiinţeze exploataţii pomicole. Pentru nuc şi alun au fost cele mai multe solicitări, instituţia noastră fiind singura din zonă care produce nuc altoit. În judeţul Vâlcea, cel mai bine se adaptează şi cresc nucii, alunii, arbuştii, merii, perii, dar şi castanii”, a precizat Silvia Preda. 

 

 

 

 

 

 

 

Vizualizat: 1923 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
3.
anonim
|
05. 28, 2015. Thursday 22:10
Care este numele inainte de casatorie
2.
Felicitari!
|
05. 28, 2015. Thursday 14:42
Ne bucuram mult ca avem o santeanca de o asemenea calitate. Felicitari!
1.
Felicitari!
|
05. 28, 2015. Thursday 14:42
Ne bucuram mult ca avem o santeanca de o asemenea calitate. Felicitari!
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Cooperativa Agricolă Someş-Arieş la Agraria 2022

Cooperativa Agricolă Someş-Arieş la Agraria 2022

Prototipul ideal al Bălțatei românești în viziunea Cooperativei Agricole Someş-Arieş la Agraria 2022! Un interviu cu Călin Fărgaciu, membru fondator al asociaţiei transilvănene

AGRARIA 2022, 5-8 mai 2022, Jucu, Jud. Cluj! Vasile Târziu: 5 provocări pentru agricultura de mâine Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?