Managementul fermei
CONSTANTIN EPURE: „Agricultura românească este supra-împrumutată”
Lucrează de 30 de ani în agricultură, este specialistul societăţii Damila Agro, din judeţul Vâlcea, şi are ambiţia de a schimba mersul lucrurilor în ţara noastră cu ajutorul profesioniştilor. Constantin Epure, preşedintele celei mai noi organizaţii profesionale din sector (Asociaţia Profesioniştilor din Agricultură), şi-a stabilit clar priorităţile.
Cu oaia, de la ecotip la rasă
Un grup de oieri din Ţara Bârsei bate la porţile Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie ca să obţină omologarea ca rasă de sine stătătoare a ecotipului Ţigaia albă de munte sau Bălă de munte, în versiunea arhaică. O discuţie aşezată, între păstori şi specialişti, nu a avut încă loc, dar cel mai probabil ei se vor întâlni cât mai curând, fiindcă oierii bârsani nu sunt dispuşi să aştepte multă vreme, până să deţină Registrul de rasă pentru Ţigaia lor, mai ales că vecinii lor din Covasna au RG pentru Ţigaia ruginie.
„Revoluţia” din INSULA MARE A BRĂILEI!
25 de milioane de euro! Aceasta este suma care va fi investită în tehnică agricolă, în următorii doi ani, de către noii acţionari ai Agricost, care exploatează cele 57.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei.
HRĂNIREA PE STABULAŢIE - grăunţele de cereale şi boabele de leguminoase
Numeroasele mele articole scrise pentru revista Ferma au ca punct de plecare discuţiile purtate cu studenţii la orele de curs. Unii dintre ei au ferme de animale, hrănindu-le pe acestea aşa cum au învăţat de la părinţi şi, de multe ori, folosind materiile prime la întâmplare. Acest lucru este valabil şi în cazul grăunţelor de cereale şi a boabelor de leguminoase. Fiind perioadă de stabulaţie, aceste materii prime sunt folosite în prezent în majoritatea fermelor.
Trei viţei dintr-o lovitură - succes realizat de văcuţa Helga la SCDCB Arad
La Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor (SCDCB) Arad finalul anului 2018 a venit cu o veste extraordinară! Văcuţa Helga a fătat tripleţi, reuşita fiind încununată de faptul că toţi cei trei viţei sunt vii şi viabili, fapt foarte rar întâlnit în natură.
APIMAR introduce ÎNVĂŢĂMÂNTUL DUAL la Miroslava
Pe fondul creşterii interesului fermierilor, mai ales al celor care deţin exploataţii agricole mari, pentru pregătirea mecanizatorilor şi a personalului tehnic de execuţie, anul 2019 aduce veşti bune în privinţa învăţământului preuniversitar de profil. În judeţul Iaşi, la Liceul Tehnologic Agricol ”Mihail Kogălniceanu” din comuna Miroslava, începând cu anul şcolar 2019-2020, va fi înfiinţată o clasă în sistem dual.
RAPIŢA 2019 - cultura unei mari deziluzii
Pe fermierii îi aşteaptă un an greu. Aproape nicăieri în ţară nu s-a putut pregăti din toamnă solul corespunzător. Seceta pedologică a împiedicat executarea lucrărilor sezonului, îngreunând activitatea în câmp şi punând fermierul într-o situaţie dificilă, deoarece a trebuit să încorporeze sămânţa în sol după mai multe treceri succesive cu utilajele. Campania de toamnă s-a realizat cu costuri de producţie suplimentare.
Lipsa forţei de muncă schimbă agenda livădarilor
Deşi “după manual”, luna ianuarie este mai degrabă una liniştită în pomicultură, mai nou, o serie de fermieri se încumetă să execute diverse lucrări agricole. Cauza principală ţine de lipsa forţei de muncă, fapt care îi împinge pe fermieri să intre mai devreme în livezi. Disponibilitatea personalului şi temperaturile sunt doi factori importanţi în ecuaţia lucrărilor din iarnă în pomicultură.
Dăunătorii „de import”. De la Tuta absoluta la ploşniţa marmorată din Asia
În ultimul deceniu, dăunătorii invazivi au început să pună probleme din ce în ce mai mari fermierilor din lumea întreagă. Nici România nu a fost ocolită de această problemă, iar primul exemplu care îmi vine în minte este molia minieră a tomatelor (Tuta absoluta).
GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun
Creşterea găinilor ouătoare în sistem free range - notarea cu cifra 1 a oului după sistemul de creştere - a înregistrat în ultimii ani o evoluţie notabilă a efectivelor. Sperăm ca această creştere să se menţină, pentru că acest tip de fermă se pretează foarte bine la orice program de dezvoltare a satului românesc.
