Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Horticultura

Rezultate: [893]  
Pagini: [90]  «  <  81 82 83 84 85 86 87 88 89 90   >  »   
Cultura căpşunului

Cultura căpşunului

06 februarie 2009 - 19:03
Precocitatea accentuată permite înfiinţarea de plantaţii anuale şi multianuale, introducerea căpşunului în asolamentele de legume şi flori în câmp sau protejat şi solarii şi recuperarea rapidă a cheltuielilor făcute cu înfiinţarea plantaţiilor.
Din sala de sport, în solarul cu căpşuni

Din sala de sport, în solarul cu căpşuni

06 februarie 2009 - 18:44
De la turtă dulce, la vaci cu lapte

Domnul Gavril a închiriat o hală a fostului CAP din zonă şi, cu un împrumut de la bancă, a cumpărat 15 juninci gestante din rasa Holstein Friză. Aproximativ patru ani ferma de vaci a mers bine. Când laptele nu a mai avut preţ, s-a gândit din nou să schimbe macazul.

De data aceasta, s-a orientat spre horticultură, mai precis spre cultivarea căpşunilor. A cumpărat un motocultor, furtune pentru irigare prin picurare, motopompă, folie, şi fier pentru solarii. Om cumpătat însă, nu a vândut vacile până nu s-a asigurat că noua afacere va funcţiona.
Acvacultura, soluţie pentru reabilitarea serelor

Acvacultura, soluţie pentru reabilitarea serelor

06 februarie 2009 - 18:04
O soluţie ingenioasă constă în integrarea acvaculturii în seră. Acvacultura este metoda de creştere a peştilor în medii de viaţă create artificial (iazuri, heleştee, bazine de pământ s.a.) în care parametrii care influenţează creşterea şi dezvoltarea acestora sunt monitorizaţi continuu, pentru a fi menţinuţi la valorile care asigură condiţii de viaţă optime peştilor.

Cel mai important parametru este calitatea apei. În timpul zilei, apa din aceste medii artificiale de creştere se poluează cu aminoacizi, proteine, grăsimi, carbohidraţi, fosfor, fibre nedigerate, uree, amoniac şi nitriţi proveniţi din dejecţiile peştilor şi din furaje nedigerate sau neconsumate. Atunci când aceste substanţe depăşesc o anumită concentraţie, mediul acvatic respectiv devine toxic pentru peşti.
De mult n-am mai văzut roşii frumoase ca în serele din Dorohoi

De mult n-am mai văzut roşii frumoase ca în serele din Dorohoi

06 februarie 2009 - 16:55
Daniel Condrea este chimist de meserie şi a lucrat până în 1996 la Carfil Braşov. Apoi a primit ordonanţa şi a trebuit să se reorienteze. Deoarece nu avea apartament în oraşul de la poalele Tâmpei, a revenit la casa părintească din Dorohoi. Aici nu a stat mult pe gânduri şi s-a decis repede să se apuce de legumicultură.

A achiziţionat 2400 metri pătraţi de teren agricol şi a construit prima seră. Ridicol sau nu, a cultivat cartofi la prima sa experienţă de seră. Ca să vadă cum merg lucrurile. Apoi a început să pună roşii, ridichi, ardei, castraveţi şi vinete. A reuşit de-alungul anilor să vândă tot ceea ce a produs. Banii câştigaţi cu sudoare i-a reinvestit, ajungând în prezent să deţină 13 sere şi o parcelă pe care face cultură în spaţiu deschis, totul acoperind 4000 de metri pătraţi de teren.

La modul sincer, văzute din exterior, serele lui Daniel Condrea nu îţi iau nicium ochii. Una singură este cu termopan, iar restul sunt acoperite cu sticlă sau folie, după posibilităţi. Dar ca şi tehnologie, legumicultorul nostru nu ratează nici o etapă. Pentru a asigura climatul necesar, a recurs la patru centrale pe gaz şi o centrală pe lemne. Acestea asigură temperatura optimă pentru jumătate dintre sere.
Cultura andivei, ceasornicăria legumiculturii

Cultura andivei, ceasornicăria legumiculturii

06 februarie 2009 - 15:02
Silvia Tamaş (foto) este inginer horticol şi consultant agricol în cadrul Centrului Local de Consultanţă Agricolă Gherăeşti, judeţul Neamţ. De asemenea, este şi preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Andive din localitate.

Andivele reprezintă o cultură specifică acestei locaţii. Totul a început în 1930, când directorul de atunci al fabricii de zahăr din zonă, un belgian, a adus seminţe de andivă din ţara sa. Cultura a mers bine, cu toate că la început doar un singur om a avut curajul să se apuce de aşa ceva.
Optimizarea biotehnologiilor în microfermele vegetale

Optimizarea biotehnologiilor în microfermele vegetale

06 februarie 2009 - 06:00
Fermierii din România trebuie să fie conştienţi că, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, produsele vegetale nu mai pot fi cultivate oricum, că pesticidele nu se adaugă întâmplător şi în orice cantitate. De asemenea, fermierii trebuie să înţeleagă că legile sunt valabile atât pentru cei care cultivă în gospodăria proprie şi doresc să vândă pe piaţa locală, cât şi pentru cei mari care doresc să comercializeze produsele vegetale atât în ţara (intracomunitar), cât şi extracomunitar.

"Ingredientele" legumelor de calitate

29 ianuarie 2009 - 19:57
Mircea Fulop are 28 de ani şi locuieşte în comuna clujeană Mihai Viteazul. Loc recunoscut pentru calitatea pământului. Dumnezeu a fost generos cu aceste meleaguri şi le-a dat localnicilor posibilitatea de a produce legume de calitate. Şi oamenii nu L-au dezamăgit. Şi-au transmis pasiunea pentru munca pământului din generaţie în generaţie.

Mircea a deprins de mic tainele agriculturii. Îşi ajuta părinţii la muncile câmpului şi a început să simtă că asta va face toată viaţa lui. Un lucru demn de admirat, în timpuri în care tinerii din satele noastre preferă să culeagă struguri în Italia sau portocale în Spania.

Tăierile aplicate plantelor floricole

Tăierile aplicate plantelor floricole

29 ianuarie 2009 - 19:00

O tăiere este în aparenţă o acţiune de reducere, a tăia înseamnă a micşora parţial o ramură sau a elimina o ramură. În primul caz sunt îndepărtate părţile moarte, bolnave, deteriorate.

Tăierea constă, de asemenea, în limitarea lungimii anumitor ramuri devenite stânjenitoare sau a căror creştere este disproporţionată faţă de restul plantei. Intervenţia este frecventă îndeosebi la plantele agăţătoare sau volubile.

O tăiere importantă constă în eliminarea lăstarilor prea numeroşi sau prost plasaţi, pentru a-i permite plantei să capete o siluetă estetică, agreabilă şi să continue să se dezvolte armonios. Tăierea are, de asemenea, un efect stimulativ, planta reacţionând de cele mai multe ori prin vigoare.

Cultura ciupercilor, o afacere de familie

Cultura ciupercilor, o afacere de familie

29 ianuarie 2009 - 18:40
Mircea Selegean:  Sunteţi unul dintre numeroşii consumatori de ciuperci. Consideraţi această cultură o afacere de viitor?

Corin Jula:
Încă din copilărie am apreciat valoarea nutritivă deosebită a ciupercilor, când împreună cu tatăl meu, cutreieram, în timpul vacanţelor, minunatele noastre păduri pline de bogăţii din zona localităţii Beliu. Atunci am aflat despre cântecul păsărilor, am simţit parfumul florilor şi am împărtăşit din tradiţia locală cunoştinţe despre ciuperci.
Lentinus - o ciupercă culinară şi medicinală

Lentinus - o ciupercă culinară şi medicinală

29 ianuarie 2009 - 18:26
Ciuperca  shiitake (se pronunţă she-ta-key, in lb.engl.) se cultivă şi pentru aportul suplimentar în polizaharide, săruri minerale, vitamine (A,B, B12, C, D, Acid nicotinic), aminoacizi, absolute necesare consumului nostru zilnic.
Se cunosc foarte multe specii ale acestui gen şi sunt  prezente în pădurile de foioase, fag, stejar, dar şi pe castan.

Chinezii nu au ales orice ciupercă, căreia să-i acorde o atenţie atât de mare, şi nu numai ei, deoarece aceasta prezintă proprietăţi profilactice şi curative.
Asemenea ciuperci sunt şi Ganoderma lucidum, Coriolus versicolor, Grifola frondosa, Polyporus umbelatum, Uncaria tomentosa. Şi culmea, acestea din urmă, se găsesc şi prin pădurile noastre.

Iată un motiv în plus, serios de a privi cu mai multă atenţie în jurul nostru şi să profităm din plin de darul naturii, în sănătatea noastră şi a semenilor.
Rezultate: [893]  
Pagini: [90]  «  <  81 82 83 84 85 86 87 88 89 90   >  »   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?