Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Horticultura

Rezultate: [853]  
Pagini: [86]  «  <  77 78 79 80 81 82 83 84 85 86   »   
Bioregulatorii şi producţia de ciuperci Pleurotus

Bioregulatorii şi producţia de ciuperci Pleurotus

29 ianuarie 2009 - 18:08

Rolul acestor tehnologii este de a crea noi plante, ciuperci, bacterii sau alte produse de interes economic, rezistente la patogeni sau la factorii stresanţi termici sau hidrici, ori a se obţine organisme cu un potenţial productiv şi calitativ mult superior faţă de organismele ancestrale.

Ciuperci şi plante medicinale pentru sănătate

Ciuperci şi plante medicinale pentru sănătate

29 ianuarie 2009 - 16:35

Trăim într-o societate în plină schimbare. Ne-am construit o scenă a vieţii în care evenimentele sale sociale, economice sau politice se succed cu repeziciune, aproape, imperceptibile.

Nu reuşim să savurăm frumuseţea spectacolului acestei vieţi. Nu este un mesaj pesimist. Este o realitate. Suntem antrenaţi în vârtejul tehnologic al societăţii, ne-am rupt de trecut, de simţire, de adaptare.

Permanent suntem înconjuraţi de capcane (de stres, supraalimentaţie, subnutriţie), în care, în orice moment, suntem pasibili să fim prinşi. Oare capacitatea omului de adapatare este pusă sub semnul întrebării? Eu zic, nu! Cum am putea  să ne adaptăm la această nouă societate, în permenentă schimbare, unde lupta pentru existenţă se conturează, şi la noi, pe viaţă şi pe moarte.

Românul a avut permanent soluţii, este inteligent, au recunoscut-o şi alţii. “Sănătate să avem, pentru că celelalte se rezolvă”. Prin urmare, să fim sănătoşi, dar cum? Simplu, să nu uităm trecutul. Să ne hrănim sănătos, corect şi echilibrat. Ce înseamnă acest lucru? Ziua bună începe  de dimineaţă cu un mic dejun sănătos, care este masa cea mai importantă pe parcursul zilei.

Investiţii pentru înfiinţarea unei plantaţii de căpşun

Investiţii pentru înfiinţarea unei plantaţii de căpşun

24 ianuarie 2009 - 14:39
Am prezentat în numerele trecute ale revistei Ferma trei posibilităţi de bază pentru a cultiva căpşunul, fiecare dintre acestea având numeroase variante de adaptare la condiţiile specifice.
Este greu de stabilit un preţ fix pentru un hectar de căpşuni, fiindcă totul depinde de dotarea fermei, sursa de apă pe care o folosim, costul mâinii de lucru în fiecare zonă şi aşa mai departe.
În cele ce urmează vom încerca să schiţăm principalele verigi tehnologice şi preţurile pe care le implică acestea.

Cultura ciupercilor comestibile şi terapeutice

23 ianuarie 2009 - 17:39
Iată motivul pentru care, pentru a întreţine o familie, iar mai târziu pentru o afacere, mulţi dintre noi s-au orientat, şi bine au făcut, spre o muncă productivă, eficientă, cum este cea din agricultură. Aşa s-au înfiinţat ferme pentru cultura melcilor sau peştilor sau pentru cultura ciupercilor comestibile, iar în ultima perioadă de timp, tot mai mulţi fermieri sunt preocupaţi (au citit, au auzit) de aspectul benefic al ciupercilor terapeutice, nu numai pentru cei apropiaţi din familie, dar şi pentru toţi ceilalţi, suferinzi sau nu.
Cultura protejată a căpşunului

Cultura protejată a căpşunului

18 ianuarie 2009 - 18:49
Căpşunii sunt primele fructe care apar pe piaţă, din câmp liber, odată cu cireşele cele mai timpurii, şi se valorifică la preţuri avantajoase.
Unul dintre inconvenientele pieţei este că perioada de recoltare la căpşun, la tehnologia clasică, se întinde doar câteva săptămâni, începând cu 15-20 mai, până în jur de 15 iulie, aceasta în cazul în care folosim soiuri de la cele mai timpurii până la cele mat tardive. Pentru extinderea perioadei de recoltare se pot folosi plante „frigo", de vigoare mare, care, plantate în câmp începând din luna mai, pot să asigure o producţie de fructe începând cu luna iulie.
Tăieri de sezon în plantaţiile viticole

Tăieri de sezon în plantaţiile viticole

18 ianuarie 2009 - 04:00
Dacă din diverse motive tăierile nu au putut fi terminate înainte de declanşarea plânsului, este preferabil ca acestea să se întrerupă timp de câteva zile şi să se reia după ce mugurii au pornit în vegetaţie şi lăstarii au 2-3 cm. În timpul plânsului, efectuarea tăierilor duce la pierderi importante de sevă, care, în corelaţie cu schimbările climatice din ultimii ani, caracterizaţi ca fiind ani secetoşi, accentuează pierderile de apă din sol.
Plânsul coincide, de regulă, şi cu înmuguritul, fenofază în care mugurii sunt foarte sensibili la scuturare şi cad la cea mai mică atingere a coardelor. Plânsul se declanşează atunci când temperatura solului se stabilizează la 8-10 °C.
Pledoarie pentru pomicultura privată

Pledoarie pentru pomicultura privată

16 ianuarie 2009 - 17:09
În condiţiile în care pomicultura este defavorizată, asigurarea unor producţii constante, obţinute în zone de mare favorabilitate pentru anumite specii sau aplicarea unor tehnologii moderne, de mare randament în realizarea unor partizi mari de fructe, competitive, lasă de dorit. Fărâmiţarea parcelelor optime ca exploatare şi organizarea unor mici aglomerări de pomi în grădinile de lângă casă sau pe loturi dispersate, nu permit dezvoltarea unor livezi moderne, specializate şi care să asigure niveluri de producţii care să acopere necesarul pieţei interne şi pentru export.
Putregaiul inelar, o boală de carantină care ameninţă culturile de cartof

Putregaiul inelar, o boală de carantină care ameninţă culturile de cartof

15 ianuarie 2009 - 08:09
În contextul climatic european se întâmplă rareori ca simptomele să fie observate pe teren, iar atunci când este cazul, acest lucru se întâmplă numai la sfârşitul sezonului. De asemenea, se întâmpla adesea ca simptomele să fie mascate de alte boli, de vătămări mecanice sau de simptomele de degenerare fiziologică.
Aşadar, simptomele bolii pot trece cu uşurinţă neobservate în momentul inspecţiei în câmp. Adesea, frunzele şi tuberculii scad doar în dimensiuni, constatându-se o atrofiere a plantei, care de cele mai multe ori se confundă cu o viroză.
Moment de bilanţ pentru cultura căpşunului

Moment de bilanţ pentru cultura căpşunului

08 ianuarie 2009 - 17:30
Până în anul 1990, în România se produceau în jur de 35-38.000 tone de fructe de căpşuni. Cele mai multe culturi se aflau pe teritoriul CAP-urilor. Odată cu dispariţia colectivelor a avut loc o prăbuşire a producţiei de căpşuni, ajunsă la 5-6.000 de tone, ceea ce echivala cu mai puţin de un sfert de kilogram de căpşuni pe cap de locutor.
După 1996, a început o uşoară creştere a producţiei de căpşuni, mai ales datorită programelor de dezvoltare a producţiei căpşunului derulate în judeţele Argeş, Vâlcea şi în jurul municipiului Bucureşti, coordonate parţial de ICPP Piteşti-Mărăcineni. Începând din anul 2004, cultura căpşunului a cunoscut o dezvoltare accentuată în vestul României, în special în judeţele Bihor şi Arad.
(Articol apărut în Revista Ferma nr. 12/2008)
Lucrări de sezon în viticultură

Lucrări de sezon în viticultură

27 noiembrie 2008 - 18:29
Chiar şi după încheierea recoltării strugurilor şi apropierea iernii, în viticultură încă nu este timp de odihnă, viţa de vie - plantă delicată, având nevoie în continuare de îngrijire.

În această perioadă, până la venirea zăpezii trebuie rezolvate o serie de probleme:

  • fertilizarea plantaţiei pentru a reda solului o parte din elementele extrase odată cu recolta;
  • lucrările solului, prin care are loc atât afânarea solului, precum şi protejarea viţei de vie împotriva gerurilor din timpul iernii;
  • rectificarea spalierului;
  • completarea golurilor din plantaţie prin plantarea de noi viţe în locul celor dispărute;
  • muşuroirea viţelor tinere;
  • încheierea fermentaţiei şi începerea limpezirii vinului tânăr.

Rezultate: [853]  
Pagini: [86]  «  <  77 78 79 80 81 82 83 84 85 86   »   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?