Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Horticultura

Rezultate: [903]  
Pagini: [91]  «  <  78 79 80 81 82 83 84 85 86 87   >  »   
Organizarea producţiei din microfermele legumicole

Organizarea producţiei din microfermele legumicole

29 aprilie 2010 - 09:00

Paralel cu dezvoltarea agriculturii, legumicultura a trecut treptat la organizarea ştiinţifică a producţiei, în vederea aprovizionării ritmice a populaţiei cu legume proaspete pe tot parcursul anului, precum şi la crearea unor disponibilităţi pentru sectorul de prelucrare industrială şi export.

Biotehnologia ciupercilor comestibile, o afacere cu prezent şi viitor

Biotehnologia ciupercilor comestibile, o afacere cu prezent şi viitor

27 aprilie 2010 - 16:00

Am abordat această temă a biotehnologiei, în speţă a culturii de miceliu pentru ciuperci, deoarece reprezintă o problemă de interes general,  care merită a fi cunoscută.

De la sala de sport, în solarul cu căpşuni

De la sala de sport, în solarul cu căpşuni

13 aprilie 2010 - 12:00

Din dorinţa de a suplimenta veniturile familiei, în 1992 a înfiinţat o societate care avea ca obiect de activitate producerea de prăjituri de casă şi turtă dulce, pe care le vindea în magazine din Bihor şi Sălaj. Când acestea nu au mai avut căutare, a renunţat şi s-a apucat de zootehnie, mai ales că fiul său este absolvent de medicină veterinară.

O ţară fără cercetare este o ţară tributară

O ţară fără cercetare este o ţară tributară

12 aprilie 2010 - 15:00

Staţiunea din Bistriţa, printre cele "salvate"

Ioan Vasile Platon este din 1994 director al Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa. L-am întâlnit într-un moment în care soarta instituţiei pe care o conduce este incertă din punct de vedere legislativ. Şi, cu toate acestea, rezultatele de cercetare şi producţie au categorisit drept "viabilă" staţiunea. Asta s-a întâmplat după 2000, când, în urma unui proces de evaluare, staţiunile de cercetare s-au împărţit în trei categorii: unităţi viabile, unităţi care vor fuziona cu alte unităţi, şi unităţi care vor dispărea.

Viile hibride din România şi integrarea în UE

Viile hibride din România şi integrarea în UE

08 aprilie 2010 - 15:00

În acest sens, se omite aspectul esenţial că, până acum un secol şi jumătate, în Europa, deci şi în România, nu existau vii hibride.

Hibrizii au apărut ca mijloc de refacere a plantaţiilor de vii distruse de filoxeră. Soiurile europene de viţă de vie, existente până la acea dată, erau împărţite în viţă cultivată (roditoare - Vitis vinifera) şi viţă sălbatică (neroditoare - Vitis silvestris).

Deci, cei care mai afirmă astăzi că soiurile „Căpşunică”, „Zaibăr” sau „Fragă” sunt autohtone sau indigene, la fel cum sunt Crâmpoşie, Galbenă sau Zghihară, nu cunosc evoluţia viticulturii din ţara noastră.

Articolul de faţă are rolul de a lămuri cititorii ce sunt soiurile de hibrizi şi cum au ajuns ele în România.

Soiuri româneşti de cartofi

Soiuri româneşti de cartofi

07 aprilie 2010 - 11:20

Este un soi semitârziu, creat la Staţiunea de Cercetări pentru Cultura Cartofului Târgu Secuiesc. Are o perioadă de vegetaţie de 110-120 zile. Tuberculul este rotund, cu coaja de culoare roşie, pulpa galbenă şi ochi superficiali. Are rezistenţă foarte ridicată la virusul Y şi virusul răsucirii frunzelor şi este relativ rezistent la mană pe foliaj şi tuberculi. Este rezistent la râia neagră şi nematodul cu chişti.

Calendarul lucrărilor legumicole în câmp, sere şi solarii

Calendarul lucrărilor legumicole în câmp, sere şi solarii

02 aprilie 2010 - 14:00

• Amenajarea straturilor din grădină, destinate semănăturii sau plantării legumelor timpurii în câmp.
• Aplicarea îngrăşămintelor chimice (fertilizarea de completare) pentru culturile timpurii de legume.
• Semănatul în câmp a mazării, rădăcinoaselor, ceapă ceaclama, spanac, salată, etc. Călirea răsadurilor de varză şi conopidă timpurie în vederea plantării în câmp.

• Plantarea în câmp a verzei şi conopidei timpurii, a cepei prin arpagic şi a usturoiului de primăvară.
• Plantatul în prima decadă a lunii în solarii sau tunele a verzei, conopidei şi gulioarelor cu producţie timpurie.
• În răsadniţe se plantează în a doua jumătate a lunii castraveţi, ardei gras, ardei iute, etc.

• Aplicarea erbicidelor ppi şi preemergente pentru culturile bulboase, rădăcinoase, varză şi conopidă timpurie.
• Repicarea răsadurilor de legume solano-fructoase (tomate, ardei, vinete) în cuburi nutritive sau ghivece cu amestec nutritiv, destinate culturilor timpurii în câmp.
• Semănatul în răsadniţe şi solarii încălzite biologic pentru producerea răsadurilor destinate culturilor de vară în câmp.

• Pregătirea solariilor şi a terenului pentru cultura tomatelor, ardeiului şi vinetelor.
• Aplicarea lucrărilor de îngijire a răsadurilor (udatul, aerisirea, combaterea bolilor şi dăunătorilor).
• Se continuă recoltatul legumelor verdeţuri produse în sistem forţat.

• Revizuirea scheletului de susţinere a solariilor şi acoperirea cu folie de polietilenă.
• Administrat îngrăşăminte chimice şi încorporarea acestora prin mobilizarea solului la 18-20 cm.
• Pregătirea amestecului de pământ pentru însămânţarea direct la ghiveci a castraveţilor pentru solarii.

• Se efectuează lucrări de întreţinere (palisat, copilit, cârnit, polenizare suplimentară, irigat, fertilizare fazială) la culturile de tomate, castraveţi, ardei, vinete, fasole, etc.
• Continuarea recoltării şi valorificării culturilor asociate şi intercalate.

Tăieri aplicate plantelor floricole

Tăieri aplicate plantelor floricole

02 aprilie 2010 - 14:00

O tăiere este în aparenţă o acţiune de reducere, a tăia înseamnă a micşora parţial o ramură sau a elimina o ramură. În primul caz sunt îndepărtate părţile moarte, bolnave, deteriorate. Tăierea constă, de asemenea, în limitarea lungimii anumitor ramuri devenite stânjenitoare sau a căror creştere este disproporţionată faţă de restul plantei.

Intervenţia este frecventă îndeosebi la plantele agăţătoare sau volubile. O tăiere importantă constă în eliminarea lăstarilor prea numeroşi sau prost plasaţi, pentru a-i permite plantei să capete o siluetă estetică, agreabilă şi să continue să se dezvolte armonios. Tăierea are, de asemenea, un efect stimulativ, planta reacţionând de cele mai multe ori prin vigoare.

Calendarul lucrărilor din floricultură primăvara

Calendarul lucrărilor din floricultură primăvara

02 aprilie 2010 - 13:00

Se fac semănături pe brazde reci pentru: gălbenele, zorele, garofiţe, latirus, portulaca, gipsophilla (floarea miresei), cu scopul producerii de răsaduri.

În sere, înmulţitor sau răsadniţe calde se seamănă Aquilegia (căldăruşe), Aster (steliţă), Cineraria, Dalia (gherghină), Petunia, Salvia, Verbena, Cârciumărese, Crăiţe, pentru a produce răsaduri ce se vor planta în grădină în prima jumătate a lunii aprilie.

Către sfârşitul lunii se plantează: Amarylis, Canna, Dalia, Gladiolus, Iris, Lilium (crin), Paeonia (bujor), Polyanthes (tuberoze).

„Zona închisă” a cartofului

„Zona închisă” a cartofului

29 martie 2010 - 12:00

Schimbările produse în structura generală a agriculturii României de după 1989 s-a repercutat şi asupra culturii cartofului. Nici în judeţul Neamţ nu s-a întâmplat altfel, deşi ca suprafaţă totală, această cultură a scăzut cu doar 35 la sută în 2009, faţă de acum 20 de ani.

Rezultate: [903]  
Pagini: [91]  «  <  78 79 80 81 82 83 84 85 86 87   >  »   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere!
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?