Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

„Zona închisă” a cartofului

Publicat: 29 martie 2010 - 12:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Judeţul Neamţ se numără printre primele cinci judeţe cu importanţă naţională în cultura cartofului, atât ca suprafaţă totală, dar mai ales ca pondere a arealelor ocupate cu cartof de sămânţă. În România există doar şapte judeţe cu „zone închise” de producere a cartofului pentru sămânţă.

Click pe poza pentru galerie!

Schimbările produse în structura generală a agriculturii României de după 1989 s-a repercutat şi asupra culturii cartofului. Nici în judeţul Neamţ nu s-a întâmplat altfel, deşi ca suprafaţă totală, această cultură a scăzut cu doar 35 la sută în 2009, faţă de acum 20 de ani.

În structura organizaţională însă, dacă în 1989 în fostele unităţi de stat şi cooperatiste se cultiva 57 la sută din suprafaţa totală de cartof, în 2000 ponderea cartofului cultivat în exploataţii comerciale a coborât până la zece la sută, iar în 2009 la numai 3,7 la sută, ceea ce ne oferă argumentul suficient pentru a recunoaşte scăderea continuă a randamentelor pe hectar (de la 21,6 tone/ha în 1990 la 12,3 tone/ha în 2009; producţia raportată în 1989 este subiectivă).

Producţia de sămânţă a scăzut drastic

Loturile semincere de cartof cultivate în judeţul Neamţ ne relevă, implicit, situaţia structurii soiurilor cultivate în producţia de consum. Cea mai largă paletă de soiuri se înregistrează în anul 2006 (20 de soiuri), iar cea mai redusă, în anul 1998, cu doar trei soiuri.

Pe parcursul celor 12 ani analizaţi, în judeţul Neamţ s-au multiplicat  32 soiuri de cartof, din care patru sunt cunoscute (Desiree, Ostara, Sante, Timate) şi 28 soiuri noi pentru ţara noastră, din care, atenţie!, numai unul românesc (Redsec).

Cartoful pentru sămânţă a reprezentat o pondere variabilă în totalul suprafeţelor ocupate cu această cultură. Astfel, în anul 1999 judeţul Neamţ a certificat 699 hectare de cartof pentru sămânţă, adică 7,1 la sută din total, dar în 2009 suprafaţa certificată a scăzut de peste 12 ori, ajungând la numai 56 ha, adică 0,67 la sută.

Ce viitor are, în aceste condiţii, cartoful în judeţul Neamţ, când, urmând o logică simplă, aici, pentru producerea a opt mii hectare de cartof pentru consum plantat cu sămânţă certificată clasa B ar fi nevoie de o cantitate de minimum 20 mii tone tuberculi, care s-ar putea obţine de pe o suprafaţă de o mie de hectare, suprafaţă care, de altfel, exista înainte de 1989.

Peste 70 la sută din suprafaţa totală de cartof pentru sămânţă a fost deţinută de 13 societăţi comerciale, două dintre acestea cultivând peste 60 la sută anual. Aceste firme sunt reprezentate de SC Girostar Girov şi SC TCE 3 Brazi în perioada 1998-2004 şi SC TCE 3 Brazi şi Starsem Girov în perioada 2005-2008.

Situaţia este mai critică în acest an, când în judeţul Neamţ s-au declarat pentru certificare numai 56 ha cartof din cinci soiuri. În plus, nici una din aceste societăţi n-a cultivat cartof de sămânţă în 2009. Una din cele mai importante firme producătoare de cartof în general şi de sămânţă, în special, din România, Starsem Girov, situată în centrul „zonei închise”, care în anul 2007 avea cea mai mare suprafaţă de cartof din ţară (318 ha, din care 179 ha lot semincer), nu a cultivat în 2009 nici un hectar de cartof.

Cauzele sunt multiple

În primul rând, lipsa de siguranţă a rentabilităţii liniare (un an cu profit, doi ani cu pierderi) apoi, bolile şi dăunătorii de carantină care au decimat producţia de sămânţă din zona închisă. Dar cum a fost posibil?

În Judeţul Neamţ, Carantina Fitosanitară îşi face meseria. Firmele mari respectă monitorizarea şi asanarea zonelor carantinate. Mari cantităţi de cartof de sămânţă respinse au fost distruse conform normelor de carantină.

În schimb, particulari din alte judeţe, cu „blazon”, în special Covasna, vând "pe rupte" cartof de calibru mic, zice-se de „sămânţă”, fără certificat, fără documente, la preţuri derizorii. De unde atâta cartof de calibru mic? Suntem îndreptăţiţi să ne întrebăm dacă nu cumva firme mari producătoare de cartof din acest judeţ (şi altele!) vând samsarilor cartof carantinat la preţ redus numai ca să scape de el şi apoi aceştia se ocupă de comercializarea mărfii cu orice preţ?

N-ar fi un scenariu străin, dacă ne amintim că, din păcate, şi Europa Occidentală a folosit aceste tertipuri pentru a scăpa de producţia respinsă.

În judeţul Neamţ a început asanarea zonei închise, iar cele mai importante firme producătoare de cartof, TCE 3 Brazi şi Starsem, au dat tonul.

DUREROS, DAR NECESAR

Sunt convins că peste 3-5 ani, respectându-se normele de carantină, judeţul Neamţ poate să devină primul judeţ din ţară curat de organisme patologice cu influenţă destructivă de lungă durată asupra valorii biologice şi asupra potenţialului de producţie a cartofului.

Trebuie ca toţi să procedăm la fel! Plantarea se apropie, atenţie la sămânţa de cartof!

Vizualizat: 1092 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
mare rusine
|
03. 24, 2011. Thursday 12:02
halal noua, nu suntem in stare sa asiguram in tara asta nici macar painea saracului, cartoful.Asadar:-masuri drastice de fitocarantina pt. a scapa de Clavibacter si altele,o regandire de urgenta a unui nou concept privind cultura cartofului, o noua strategie.Prioritate max. zonelor inchise pentru prod. in totalitate a cartofului de samanta in tara si stoparea de urgenta a importului,toata atentia catre marii cultivatori autohtoni de cartofi
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   

Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?