Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Zile fierbinţi în răsadniţă

Publicat: 16 martie 2017 - 18:21
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Programul pe tomate ce prevede ajutorul de 3000 euro a pus pe jar legumicultorii. Din discuţiile cu solariştii, în noul sezon legumicol, lucrările s-au derulat şi se desfăşoară în continuare după următorul calendar: semănat la 1 ianuarie, repicat - 20-24 ianuarie; plantat - 1-5 martie, înflorit - 15-20 martie, începutul recoltării - 15 mai. Desigur, în funcţie de evoluţia vremii!

„În perioada 15-31 mai se pot recolta două tone de roşii pe mia de mp, considerând în felul următor: că se cultivă hibrizi foarte timpurii cu ciclu scurt, cu dezvoltare forţată, cu o densitate de 5000 de plante pe 1000 mp şi fiecare plantă să dea minim trei fructe”, ne-a declarat Aurel Lupu, legumicultor din Matca, judeţul Galaţi, care a ieşit anul trecut pe piaţa de gros la data de 13 mai. Şi anul acesta, mătcaşul este convins că va scoate primele tomate la jumătatea lunii mai. Până atunci, Aurel Lupu se îngrijeşte de cele o sută de mii de fire de răsad de tomate pe care le-a plantat în jurul datei de 15 martie.

lupu ÅŸi 100 mii de fire de rosiiClick pe poza pentru galerie!
În bazinul legumelor de la Matca, unul dintre cei mai cultivaţi hibrizi de tomate este Gravitet F1, un produs extratimpuriu cu creştere semideterminată, recomandat pentru cultivarea în sere şi solarii în ciclul I de producţie, iarna - vara. Gravitet F1 se poate conduce atât pe un braţ, cât şi pe două braţe, iar greutatea fructului este de 180-220 g.
Grădinarii din sudul ţării, îndeosebi cei din Vidra, judeţul Ilfov, folosesc hibridul Prekos F1, foarte timpuriu. Densitatea este de 5 plante/mp, pentru 4 recolte. Unii legumicultori preferă să cultive sămânţă hibridă care să ţină 7-8 recolte. Atunci, densitatea este mult mai mică, de până la 2 plante/mp. Cum recoltează mai puţin, automat trebuie să cupleze cu recoltele din noiembrie-decembrie pentru a realiza cele două tone de roşii de pe 10 ari, minimul impus de programul guvernamental.
Legumicultorii încălzesc rudimentar solariile cu sobe cu rumeguş, având consum energetic mare. Potrivit lui Gheorghe Vasilache, cultivator din Matca, cheltuielile se duc undeva la 5-700 lei/zi pe mia de mp, în zilele şi nopţile foarte friguroase, mai ales după plantat, lucrare executată în luna martie.

Zambile pentru piaţă
Legumicultorul Marin Dumitru, din Copăceni-Ilfov, a cultivat 12 mii de fire de salată în solarul de 1200 mp din gospodărie, iar la sfârşitul lunii martie va onora contractul cu Mega Image. Anul trecut a vândut cu aproape 2 lei firul de salată. „Aş fi produs mai multă, dar viscolul mi-a dărâmat un solar unde trebuia să plantez salata. Nu l-am reparat încă, dar trebuie să scot 20 mii de lei să-l ridic”, a precizat grădinarul. Fermierul mai deţine 2500 mp cu dovlecei de plăcintă, 250 mp cu sfeclă roşie şi 2000 mp cu lalele şi narcise în câmp. „Începând cu anul acesta, am zambile pentru piaţă: zece mii de fire la ghiveci şi 50 mii care trebuie tăiate. Ieri, (22 februarie 2017 - n.r.) am fost prima zi cu ele la piaţa de flori din Rahova, în Bucureşti. Am încercat să le vând cu 4,5-5 lei la ghiveci şi 1,0 -1,5 lei pe celelalte. A fost slabă mişcarea”, spune Marin Dumitru. Afacerea cu zambilele albastre, cu material genetic din Olanda, l-a costat pe legumicultorul ilfovean 6000 de euro. La această sumă se mai adaugă încă pe atâta şi avem imaginea completă a investiţiei în afacerea de familie pentru acest sezon de producţie.

Protecţia plăntuţelor
La mijlocul lunii februarie, în răsadniţă se desfăşurau lucrări de întreţinere şi de producere a răsadurile pentru spaţiile protejate. „Trebuie asiguraţi factorii de vegetaţie, respectiv, temperatura, necesarul de apă - (udatul să fie la temperatura spaţiului respectiv pentru a evita şocurile termice), aerisitul zilnic, mai ales când temperatura de afară este crescută, pentru a elimina gazele acumulate în solar. De asemenea, trebuie asigurată o lumină corespunzătoare pentru a se evita procesul de etiolare a plantelor. Aşadar, este necesară menţinerea - prin controlul factorilor de vegetaţie: temperatură, lumină, apă şi hrană - a unui echilibru pentru dezvoltarea armonioasă a plantelor”, ne-a precizat şefului Laboratorului genetică şi ameliorare al SCDL Buzău, Costel Vînătoru.
Omul de ştiinţă buzioan a atras atenţia şi asupra menţinerii stării de sănătate a plantelor, mai ales că fiind vorba de spaţii închise, cu umiditate atmosferică crescută, pot apărea o serie de boli şi dăunători (coropişniţa, păiajeni, tripşi, tuta absoluta...). Atenţie la căderea plăntuţelor, care poate compromite toată producţia de răsad.
„Atenţie deosebită la sămânţă (să fie liberă de boli şi dăunători) sau la răsad, pentru că putem duce în gospodăria noastră sau în fermă nu bucurie, ci necazuri: boli şi dăunători, cum ar fi nematozii. Semănatul pentru producţia răsadului de câmp se face în prima parte a lunii martie pentru majoritatea speciilor legumicole de primă apariţie: salată, ridichi, spanac, pătrunjel, leuştean, ceapa de stufat, mărarul care este mai sensibil la temperaturi scăzute, loboda”, a precizat cercetătoru buzioan.


TONE DE ROŞII LA GUNOI!
„Nu m-am înscris în programul de 3000 euro pentru că anul trecut am avut tomate puse şi nu am avut unde să le vând; pur şi simplu, le-am aruncat la platforma de gunoi. Am avut trei varietăţi de tomate tip cireaşă Cherry, cu sămânţă de la Staţiunea Legumicolă Buzău: cireaşă cafenie, Prinţul negru, de culoare neagră, şi roşii Cherry normale. Supermarketurile nu au vrut să mi le ia, cu toate că aveam o ofertă de preţ extraordinar de mică. La raft, 200 g de roşii aduse din Italia costau 8 lei, iar eu voiam să le dau cu 3-4 lei/kg! De zece ori mai ieftin. Mi-au spus că au contract cu furnizorii italieni. În piaţa liberă, nici vorbă, lumea nu a cumpărat roşiile mele închise la culoare. Astfel că aproape 5 tone de tomate au mers la platforma de gunoi”, ne-a declarat Marin Dumitru.

Costel Vinatoru
Costel Vînătoru: „La Staţiune, ne pregătim de semănat, să producem răsadurile pentru afară. Având foarte multe linii genetice, nu dispunem de suprafeţele necesare pentru a putea pune soiurile pe care le avem să le păstrăm. De asemenea, împrospătăm sămânţa, să nu pierdem soiurile vechi şi valoroase, cum ar fi: vinetele Danubiana, Bucureştene - lucrăm la reabilitarea lor, tomatele de Tigăneşti, Bizon, Inimă de bou, sper să le aducem la forma lor iniţială”.


Articol publicat in revista Ferma nr. 5 (188) din 15-31 martie 2017

Vizualizat: 375 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?