Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Workshop la SCDP Bistriţa

Publicat: 03 decembrie 2017 - 12:15
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

• cum valorificăm şi depozităm rodul livezilor?

La sfârşitul lunii trecute, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa a găzduit un eveniment de marcă, organizat împreună cu Institutul Horting, sub egida MADR, ASAS şi a Societăţii Române a Horticulturilor. Tema aleasă a fost una de strictă actualitate: „Valorificarea fructelor de arbuşti fructiferi - pregătirea campaniei de depozitare fructe seminţoase - 2017”.

Workshop la SCDP BistriţaClick pe poza pentru galerie!

Au onorat cu prezenţa Floricel Maricel Dima, subsecretar de stat responsabil în MADR cu cercetarea agricolă, Valeriu Tabără, vicepreşedinte ASAS, oameni de ştiinţă, producători agricoli, directori ai unor societăţi comerciale şi reprezentanţi ai presei.

Şase referate valoroase au acoperit domeniul aflat în dezbatere
Aşa cum a fost gândit şi structurat, programul a cuprins prezentarea unor valoroase referate tematice în următoarea succesiune: „Prezentarea submăsurii 4.2a - Investiţii în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol, din cadrul PNDR 2014-2020”, supus atenţiei de Petrache Paraschivoiu de la Horting; “Sortimentele de prun şi măr recomandate de SCDP Bistriţa pentru înfiinţarea de livezi pe subMăsura 4.1a - Investiţii în exploataţii pomicole, din cadrul PNDR 2014-2020”, susţinut de Ioan Platon, directorul SCDP Bistriţa; “Aspecte tehnologice privind depozitarea şi păstrarea fructelor seminţoase”, prezentat de Marian Bogoescu, directorul ICDIMPH - Horting; “Tehnologii de procesare a fructelor prin congelare şi deshidratare”, expus de Marian Vintilă, director ştiinţific Horting.

Un ghid al solicitantului prea restrictiv!
În timpul dezbaterilor au fost evidenţiate unele restricţii la SubMăsura 4.2 „Sprijin pentru investiţii în prelucrarea/ comercializarea şi/ sau dezvoltarea de produse agricole”. Ghidul solicitantului este restrictiv, permiţând investitorilor să acceseze fonduri doar pe măsura puterii lor financiare; sprijinul acordat proiectelor este de numai 50 la sută. În PNDR există o măsură asemănătoare care se referă la investiţiile în exploataţii, unde sprijinul financiar se duce la 90 la sută. Ideea este ca aceste cuantumuri să fie armonizate! Apoi este necesară extinderea cheltuielilor eligibile, unele absolut obligatorii, cum sunt: realizarea reţelelor de alimentare cu energie electrică, cu apă, amenajarea căilor de acces în fermă. Toatea acestea sunt costuri cu pondere importantă în bugetul proiectelor, însă nu sunt finanţate.
De asemenea, s-a subliniat necesitatea sprijinirii beneficiarului unui proiect cu credite stimulative după finalizarea investiţiei, atunci când efectiv rămâne fără bani. Situaţia este comparată cu aceea când cineva este ajutat să-şi cumpere Mercedes şi nu are bani de motorină!

Dezbateri pe problemele de nutriţie
Tema propusă a trezit destul interes din partea participanţilor. Cercetătorul Victor Lăcătuş a subliniat că deficitul de calciu, putregaiul amar al merelor şi, de regulă, o dereglare fiziologică de depozit, apar pregnant în timpul păstrării fructelor. După care a adăugat şi alte situaţii des întâlnite în livezile noastre de meri, şi anume lipsa de apă sau, acolo unde există irigare prin picurare, udarea în condiţii necorespunzătoare. Omul de ştiinţă a susţinut că lipsa apei produce o aprovizionare deficitară sau în salturi cu calciu a plantelor, cu efecte asupra dezvoltării fructelor. O altă cauză sunt temperaturile foarte ridicate din zi şi scăzute noaptea, care iarăşi afectează absorbţia calciului.
Subiectul a fost completat, pe larg, cu “Programele de protecţie şi fertilizarea plantaţiilor pomicole”, propuse de compania Summit Agro România, prin vocea lui Anastase Iorgu.

Vizită în fabrica de la Lechinţa
Partea a doua a programului a fost dedicată prezentării activităţilor din domeniul horticol şi a cuprins două vizite tehnice în judeţul Bistriţa. Prima, la Centrul de procesare a fructelor din Lechinţa, al companiei Sicran 2002 SRL, o unitate aflată la început de drum. Prezentarea a fost făcută de administratorul societăţii, Tinu Şulea. Conform proiectului, unitatea de procesare fructe şi cătină şi de producere a sucurilor naturale are o capacitate instalată de prelucrare de 500 kg/oră la cătină sau 1.000 kg/oră la mere şi pere. Anual poate prelucra: 900 tone de mere şi pere şi 160 tone de cătină. La această dată, sunt plantate 12 ha cu arbuşti fructiferi. În optimul de producţie, se poate obţine suc de fructe de cătină amestecat cu mere, undeva la 17 tone pe an, respectiv ulei de cătină, cam 4,5 t/an, marfă de calitate superioară fiindcă se obţine prin presare la rece, exact ca şi uleiul extravirgin de măsline. În nomenclatorul de producţie sunt poziţionate sucurile naturale şi nectarul din cătină, mere, sfeclă, dovleac sau combinaţii ale acestora. Potrivit gazdelor, anul acesta este cum nu se poate mai prost pentru procesare, deoarece mărul este puţin şi scump.
„Ceea ce am văzut astăzi aici, la Lechinţa, nu are nevoie de capacităţi foarte mari, ci din acestea mici care pot să lege imediat relaţionarea pe o filieră scurtă, care să poată valorifica rapid şi cantităţi nu foarte mari”, a precizat Valeriu Tabără.

Staţie-pilot de acvaponie
La Colegiul Silvic ”Transilvania” Năsăud, participanţii au putut vedea un modul demonstrativ de acvaponie, o staţie-pilot pentru liceenii năsăudeni, prezentat de către Cristian Bulbuc, de la Horting, şi Gavrilă Onul, reprezentant al Colegiului.
Aici, în cadrul unui program de cooperare elveţiano-român, a luat fiinţă un centru de diseminare în domeniul acvaponiei, cofinanţat printr-un grant din partea Elveţiei. Acvaponia este un sistem unde acvacultura (creşterea peştilor) şi hidroponia (creşterea plantelor în apă) formează împreună un circuit.

În sprijinul horticultorilor
„Evenimentul a avut ca scop transmiterea către producătorii din Bistriţa şi din judeţele învecinate a celor mai avansate cunoştinţe privind pregătirea campaniei de depozitare a fructelor seminţoase, respectiv măr şi păr. În acelaşi timp am urmărit apropierea producătorilor de subMăsura 4.2 a - Investiţii în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol, care se referă strict la procesarea produselor horticole, asigurând finanţare europeană pentru cei care doresc să lucreze în sectorul de activitate al industrializării fructelor şi legumelor”, ne-a declarat Marian Bogoescu, directorul general al ICDIMPH - Horting din Bucureşti.

 

 


TEHNOLOGIA INADECVATĂ - SURSA BOLILOR DIN DEPOZIT
„Am fost invitat să particip la un eveniment excepţional absolut necesar, pentru că este vorba în primul rând de depozitarea producţiei agricole din legumicultură şi pomicultură, care constituie o mare problemă. Nu este suficient să produci şi să nu ai depozitare şi apoi valorificarea treptată. Pentru asta trebuie să ai anumite tehnologii evidenţiate.
S-a discutat foarte mult despre bolile de depozit. Întrebarea este de unde provin aceste boli? Nu cumva sunt şi de la o tehnologie inadecvată? Din nutriţia minerală de care discuta dl Lăcătuş? Sunt lucruri ce trebuie clarificate”, a susţinut Valeriu Tabără.


Lansarea Apple SMART al companiei INNVIGO
În cadrul întâlnirii, Innvigo a lansat AppleSmart 3,3 VP, unicul produs omologat în România pentru tratarea merelor depozitate. George Roiban, director de marketing şi dezvoltare portofoliu România al companiei, a prezentat soluţia tehnologică. AppleSmart 3,3 VP face parte din categoria regulatorilor de creştere, utilizat pentru menţinerea fermităţii merelor, întârzierea procesului de pierdere a prospeţimii şi de păstrare a culorii în timpul depozitării frigorifice.

Valeriu Tabara
Valeriu Tabără: „Valorificarea este legată de structuri asociative ale pomicultorilor care se pot realiza cu 5-10 fermieri, încât să asigure fluxul continuu de materie primă pentru procesare şi magazine sau către reţeaua de desfacere, dar, de ce nu, şi pentru export. Ar fi o formulă ideală de succes”.

 

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/201 (editia 15-31 octombrie)

 

Vizualizat: 168 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Deşi are numai 24 de ani, Cătălin Alb a acumulat destulă experienţă la ferma pe care o administrează împreună cu tatăl său, în localitatea Şeitin din judeţul Arad. Lucrează 90 de hectare, marea majoritate luate în arendă, şi creşte 40 de vaci pentru lapte. La vârsta de 11 ani a urcat pentru prima oară într-un tractor, dar marea sa pasiune este zootehnia.

Redactor: Liviu Gordea
Imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sub media europeană la consumul cărnii de porc Intermediarii fac legea şi peste Prut
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?