Variaţiile climatice din ultimul timp cu diferenţe mari de temperatură de la vară la iarnă, cu alternanţe de zile călduroase şi uscate, unele mai reci şi ploioase, au influenţă negativă asupra plantaţiilor viticole şi impun adoptarea unor măsuri tehnologice diferenţiate.
În cazul combaterii bolilor şi dăunătorilor trebuie să se facă, în acelaşi timp, tratamente complexe împotriva manei, făinării şi putregaiului cenuşiu, cu toate că în lunile iunie, iulie şi august boala care ridică probleme deosebite viticultorilor este, de regulă, făinarea.
Cantităţile mari de precipiaţii asociate cu temperaturile ridicate au intensificat creşterile lăstarilor, de aceea se impune efectuarea corectă a lucrărilor şi a operaţiilor în verde.
Copilitul constă în îndepărtarea lăstarilor crescuţi la baza frunzelor (copili) şi este necesar pentru a facilita pătrunderea luminii în interiorul butucului şi pentru a crea un microclimat cât mai favorabil în jurul ciorchinilor.
Cârnitul constă în ruperea vârfurilor lăstarilor la circa 10-20 cm deasupra ultimei sârme a spalierului şi are drept scop temperarea creşterii, maturarea mai bună a ţesuturilor lăstarilor şi reducerea autoumbririi.
Contracararea efectelor grindinei
În situaţia nedorită a apariţiei grindinei sunt necesare o serie de măsuri care se aplică diferenţiat în funcţie de momentul în care aceasta se abate asupra plantaţiei. Grindina poate provoca pagube mari viţei de vie prin ruperea lăstarilor şi inflorescenţelor, a frunzelor, prin căderea şi fisurarea boabelor, scurgerea mustului, instalarea mucegaiurilor pe struguri, rănirea coardelor etc.
Mărimea pagubelor depinde de dimensiunile boabelor de grindină, intensitatea şi viteza de cădere a acestora, de durata ei, dar şi de faza de vegetaţie în care apare. În funcţie de aceşti factori, grindina poate provoca pierderea totală a producţiei de struguri.
• Dacă grindina cade în prima parte a vegetaţiei, plantele se refac uşor şi producţia poate fi recuperată parţial.
• Dacă grindina cade în a doua parte a vegetaţiei, când rodul este format, se aşteaptă 5-6 zile, timp în care părţile distruse se ofilesc şi încep să se usuce, după care acestea se îndepărtează.
• Dacă lăstarii sunt distruşi în totalitate, aceştia se suprimă, iar dacă sunt copromişi doar parţial, se scurtează în cepi de 4-5 frunze. Tăierea lăstarilor se face prin diafragma nodului, după care se aplică un tratament anticriptogamic cu zeamă bordeleză.
• Când grindina cade după încetarea creşterii lăstarilor şi începutul lemnificării acestora producţia de struguri este afectată mai mult, din cauza fisurării boabelor, scurgerii mustului şi instalării mucegaiurilor.
Viilor grindate li se va aplica o agrotehnică superioară pentru a favoriza maturarea lemnului.
SCHEME COMPLEXE DE TRATAMENT
Pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor viţei de vie trebuie utilizate scheme complexe de tratament cum sunt cele prezentat în tabele alăturate, alegând una dintre cele două variante. În situaţia alternării perioadelor călduroase cu cele ploioase, frecvenţa acestor tratamente este mai mare decât în mod obişnuit, acestea trebuind făcute la acoperire, respectându-se cu stricteţe indicaţiile de pe prospecte privind durata de acţiune a produsului.