Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Unde e legea cartofului?

Publicat: 21 mai 2010 - 11:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Intensivizarea agriculturii moderne în Europa, America şi în România ultimilor ani a creat premisele obţinerii unor producţii ridicate, rentabile din punct de vedere economic, cu impact direct asupra aprovizionării populaţiei. De cele mai multe ori însă, calitatea producţiei este vizată doar ca aspect comercial şi mai puţin ca valoare intrinsecă, respectiv ca nivel ecologic şi nutritiv.

Click pe poza pentru galerie!

Dintre produsele agricole care sunt puternic expuse diferitelor variante tehnologice, cartoful, alături de legume, este cel mai sensibil.

Cred că obiectivul României n-ar trebui să fie supraintensivizarea culturii de cartof, cum se întâmplă în Olanda, spre exemplu, ci mai degrabă creşterea producţiei medii cât mai uniform pe toată suprafaţa cultivată, la un randament de 25-30 tone/ha.
Iată câteva verigi tehnologice care ar face posibilă atingerea acestui obiectiv.

 

Amplasarea culturii

În ultima perioadă, România a cultivat anual aproximativ 250.000 ha cu cartofi şi a realizat o producţie medie de circa 15 tone/ha. Amplitudinea producţiei medii este foarte mare: de la 5-6 la 50-60 tone/ha.

Este indiscutabil faptul că prin eliminarea suprafeţelor nefavorabile din cultura cartofului (terenuri nefertile, zone expuse secetei, ferme cu tehnologie submediocră), arealul cultivat s-ar putea diminua cu 50.000 până la 100.000 ha, însă creşterea randamentului cu 10 tone/ha ar asigura aceeaşi producţie totală.

Consider că experienţa anului agricol 2009 a determinat semnificativ abordarea strict economică a mărimii şi a amplasării suprafeţelor cultivate cu cartof.

Ţinând cont de declaraţiile celor mai importanţi cultivatori de cartof, precum şi de ritmul lent de aprovizionare cu sămânţă reiese foarte clar că intenţiile de cultivare în acest an sunt mult diminuate.

 

Rotaţia culturilor

Cartoful ar trebui să revină pe aceeaşi suprafaţă după minimum doi ani, în cazul cartofului de consum, şi de minimum trei ani, în loturile semincere. Există zone în România unde monocultura de cartof este o practică destul de actuală, iar primele semne ale acestui abuz au apărut deja: aceste areale sunt infestate de boli şi dăunători de carantină şi, ceea ce este mai grav, aceşti patogeni se răspândesc în toată ţara prin aşa-zisa sămânţă vândută în toate pieţele şi oboarele fără nici un fel de discernământ, atât din partea vânzătorilor, dar mai ales din partea cumpărătorilor.

 

Fertilizare şi protecţie fitosanitară

Folosirea gunoiului de grajd, a compostului, a plantelor amelioratoare încorporate în sol măcar o dată la trei-patru ani, aşa cum se practică în Occident, precum şi metoda ogorului verde sunt desigur cele mai eficiente şi cele mai ecologice procedee pentru menţinerea şi creşterea fertilităţii solurilor. Nu toţi fermierii au posibilitatea să aplice toate aceste metode.

Alternativa rămasă este folosirea îngrăşămintelor chimice, numai că în acest caz trebuie să ţinem cont de faptul că la cartof nu se consumă fructul, care poate asimila şi neutraliza reziduurile toxice din chimicale, datorită biologiei şi biochimiei mult perfecţionate. Cartoful se produce pentru tubercul - o rădăcină îngroşată, care, prin asimilarea brută a nutrienţilor, păstrează în conţinut tot ce se administrează nejudicios şi neechilibrat prin îngrăşămintele chimice.

Este semnificativ faptul că în depozitele cu cartof provenit dintr-o parcelă puternic fertilizată (1000 kg/ha şi chiar mai mult!) şi unde s-au folosit tratamente multiple, supradozate, după câteva săptămâni miroase a fitofarmacie! Şi atunci, noi, de fapt, ce mâncăm?

 

Folosirea seminţei certificate

Utilizarea exclusiv a seminţei certificate este cea mai importantă măsură pe care trebuie s-o aplicăm. Fermierul, şi aici mă refer şi la micul proprietar care pune în grădină câţiva ari de cartof, trebuie ca măcar o dată la trei ani să schimbe materialul de plantat cu sămânţă dintr-un soi recunoscut pe plan local, certificată, sigilată şi etichetată.

Nu întâmplător, micii proprietari cu experienţă, vin periodic la fermele producătoare de sămânţă şi se plâng că producţia din sămânţa cumpărată în urmă cu 3-4 ani a început să scadă drastic, de aceea doresc s-o înlocuiască. Aceşti fermieri, destul de puţini la număr deocamdată, reuşesc în fiecare an să-şi îndestuleze toată familia cu cartofi şi mai fac şi un ban în plus, vânzând pe tarabă.

 

CE-I DE FĂCUT?

Ministerul Agriculturii ar trebui să legifereze şi să aplice obligativitatea folosirii seminţei certificate de cartof pe toată suprafaţa ţării, altfel în câţiva ani riscăm să carantinăm toate zonele tradiţionale de producere a cartofului.

Sunt convins că în câţiva ani produsele agricole de bază (pâine, mălai pentru mămăligă, ulei, zahăr) se vor scumpi, din cauza scăderii suprafeţelor alocate pentru consum alimentar la grâu, porumb, soia, rapiţă, floarea soarelui şi la sfecla de zahăr, în favoarea producerii combustibililor alternativi, pe fondul crizei energetice. Probabil că abia atunci bietul cartof, săraca barabulă, va reintra în strategia alimentară a statelor care astăzi, ca şi România, îşi bat joc de această cultură.

Şi atunci, când va fi probabil prea târziu, mai marii noştri guvernanţi vor purta la butonieră, ca şi Ludovic al XVI-lea, o floare de cartof şi vor contempla, precum pictorul Van Gogh, florile acestei minunate plante care a salvat de atâtea ori omenirea de la foamete.

Vizualizat: 291 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

CEL MAI NOROCOS VIZITATOR DE LA AGROMALIM 2017

CEL MAI NOROCOS VIZITATOR DE LA AGROMALIM 2017

CONSTANTIN PETRAŞ, din Arad, este cel mai nororcos vizitator al Târgului Agromalim din 2017. Acesta a câştigat o junincă gestantă din rasa Bălţată Românească, oferită de Camera de Comerţ Arad, cu sprijinul Revistei FERMA, care a fost sponsor al marelui premiu.
Interviu cu:
CONSTANTIN PETRAŞ
RODICA PETRAŞ
GHEORGHE SĂPLĂCAN, director SCDCB Arad

Reporter Agroinfo: Violeta Mâţ
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Utilaje Väderstad la Agromalim 2017 Titan Machinery la Agromalim 2017
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?