Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Turismul viticol, sus în dealurile Drăgășanilor

Publicat: 20 octombrie 2016 - 02:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Vom cunoaște astăzi o familie de antreprenori care îmbină activitatea viti-vinicolă cu turismul. Familia Podiuc cultivă în Podgoria Drăgășanilor șapte hectare de vie, dar, în același timp, primește turiști dornici să cunoască munca dintr-o cramă, să deguste vinurile locului și să guste bucatele oltenești. Pensiunile viti-vinicole s-au înmulțit în podgoriile noastre în ultimii ani, iar agențiile de turism includ în programele lor și circuite pe așa-numitele drumuri ale vinului. 

Podgoria Drăgășani se întinde pe versanții dealurilor care văluresc în dreapta Oltului. Localnicii au cultivat vița de vie încă din Antichitate. Numeroase documente scrise atestă că viticultura a fost practicată și în Evul Mediu. Carele încărcate cu buțile mari pline cu vin luau toamna târziu drumul hanurilor, dar și al curților domnești, unde erau depozitate în hrubele adânci. Voievozii Mircea cel Bătrân, Vlad Călugărul și Radu cel Mare au sorbit din pocale vinul rubiniu produs în viile Drăgășanilor. Călătorii străini au lăsat, de asemenea, descrieri prețioase ale activității viti-vinicole de pe malul Oltului. Către sfârșitul secolului al XIX-lea, un soi de vin specific locului, având origini străvechi, e vorba de Crâmpoșie, a primit un prestigios premiu internațional. Vinurile locului ieșiseră deja în lume. Ele nu vor mai fi uitate.

Podgoria DrăgășanilorClick pe poza pentru galerie!

Drumul vinului trece pe la domeniul Drăgași
Ghidat prin telefon de Alina Podiuc (foto), urc printre rândurile de vie, aliniate ca la carte. Drumul e asfaltat, semn că noii podgoreni, unul guvernator de bancă, altul fost ministru al Justiției, un altul fost primar, au făcut demersurile necesare pentru a asfalta vechile drumuri prăfuite, bătătorite zeci de ani de tractoarele cu remorcă ale IAS-ului. Din culmea dealului, e vizibilă o priveliște cum nu ți-e dat să găsești oriunde. Jos, sclipind în soarele dimineții, curge liniștit Oltul, axa geografică și istorică a acestei zone. Tot dealul e cultivat cu vie. Unde și unde, spre poale, freamătă crânguri de salcâm. În rest, numai vie, plantată atât de-a lungul curbei de nivel, cât și pe verticala pantelor, ca să fie aerisită de curenții văii.
Soții Podiuc au preluat în dealul Drăgășaniului un proiect în derulare, finanțat cu bani europeni. Alina Podiuc deține o agenție de turism și s-a gândit că turismul și viticultura fac casă bună în dealul Drăgășanilor. ”Locul e numai la trei ore de București. Ne împărțim viața între oraș și cramă. Avem și pensiunea, care completează activitatea viti-vinicolă”, îmi spune Alina.

De la avocatură, la viticultură
Soții Podiuc sunt asociați cu Magdalena Ene, o avocată din București, urmașă de podgoreni din Dealu Mare, dar care s-a îndrăgostit de viile Drăgășanilor. Sapte hectare cuprinde domeniul Drăgași. Sunt cultivate patru soiuri: Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc și Merlot, toate trei soiuri roșii, dar și un soi alb, Pinot Gris. Via este rezultatul reconversiei unei vii mai vechi, care a aparținut IAS-ului din localitate. ”Eu venisem aici să fac un diagnostic juridic pentru clientul meu, un comerciant de vinuri din București, care inițiase aici un proiect pe fonduri europene. Era o situație dificilă, banca insista să scoată domeniul la licitație. Vă dați seama, via era abia plantată. Butașii fuseseră aduși din Austria. Sistemul de palisaj nu exista. L-am adus din Italia, de la Bari, și e din lemn de castan. Am preluat datoriile către bănci și m-am apucat de treabă”, îmi povestește Magdalena Ene, împingând strugurii în desciorchinător.
Crama era o clădire la roșu, neutilată. Noii proprietari au definitivat-o și au dotat-o cu echipamentele necesare, aduse din Italia. Magdalena își mai dorește niște budane mari, pe care speră să le achiziționeze cu fonduri europene. Sosită în vârful dealului ca să realizeze un diagnostic juridic al unei afaceri în dificultate, avocata a ajuns viticultoare, așa cum o îndemnau bunicii ei din Prahova. Destinul lucrează pe căi nebănuite și uite-o pe Magdalena cu mâinile în strugurii introduși în circuitul procesării.

Timp optim pentru cules
Este o dimineață însorită de septembrie. După câteva zile ploioase, care au adus puțină îngrijorare viticultorilor, soarele strălucește din nou peste podgorie și oferă un timp optim pentru cules. Testarea cantității de zahăr din boabe se face cu ajutorul unui instrument numit refractometru. Soiul Cabernet Franc are la începutul lunii septembrie o cantitate de 220 de grame de zahăr într-un kilogram de struguri. Vladimir Podiuc dă verdictul: ”Mai trebuie așteptat până când boabele vor acumula o cantitate mai mare de zahăr. Cel mai probabil peste o săptămână vom începe și culesul la Cabernet Franc. În schimb, strugurii din soiul Pinot Gris sunt buni de cules”. Încă de dimineață, peste 30 de lucrători au luat cu asalt rândurile de vie. În marile podgorii au fost introduse mașini care culeg strugurii, dar în podgoria Drăgășanilor, unde sunt suprafețe mici, culesul este manual, cu ajutorul foarfecilor. Vin elevi și studenți aflați încă în vacanță, dar cei mai mulți sunt săteni din împrejurimi angajați ca zilieri sau cu normă întreagă.

Tunurile anti-grindină nu au sosit încă
Podgoria Drăgășanilor nu este ferită de intemperii. Uneori, ploile parcă nu se mai opresc. Se mai întâmplă să cadă și grindină, unul dintre cei mai de temut inamici ai agricultorilor. Sistemul național anti-grindină nu a fost instalat încă în Oltenia. Acesta este deocamdată activ în Dealu Mare, în Vrancea și Iași. Potrivit planurilor ministeriale, sistemul anti-grindină ar urma să fie instalat în zona Drăgășani în 2019. Viticultorii locului așteaptă cu interes amplasarea tunurilor care să lanseze în văzduh rachetele necesare combaterii unui nor amenințător. Până atunci, însă, viile vor fi expuse căderilor de grindină. Investițiile în plasa de protecție ar fi foarte mari, așa că sistemul anti-grindină, instalat cu bani de la bugetul public, ar fi salvator. Viticultorii contribuie și ei la bugetul național, așa că ar merita o asemenea investiție.

Casă, masă și vinuri fine
Pensiunea turistică pe care soții Podiuc au construit-o în apropierea cramei completează activitatea viti-vinicolă. Noile tendințe în antreprenoriat încurajează oferirea de servicii turistice în incinta cramelor. Sunt organizate degustări de vinuri, iar turiștii au la dispoziție locuri de cazare unde pot rămâne peste noapte. Dimineața, admiră răsăritul soarelui care trimite razele în apa Oltului și pe versanții plantați cu vie. În camere intră un discret miros de struguri copți. ”Am agenție de turism, aduc turiști la Drăgășani, la domeniul nostru. Din fericire, turismul oenologic s-a dezvoltat constant în România. Ni s-a întâmplat să ne bată la poartă doi australieni. Aflaseră despre noi de pe internet. Există și un proiect numit Revino.ro, care promovează turismul viticol”, spune Alina. Ascultând-o, mă las convins că, într-adevăr, degustarea vinului la cramă, nu la restaurant, este o experiență unică. Clientul vede cu ochii lui cum se produce vinul, se plimbă prin vie, privește tehnologia, primește informații profesionale și astfel ajunge să respecte munca fermierului.

 

BANI PENTRU AGROTURISM
O vie de șapte hectare, o cramă dotată cu tehnologie modernă și o pensiune construită și amenajată cu gust formează un mic domeniu viti-vinicol deschis turiștilor care doresc să exploreze lumea fascinantă a unei podgorii. Din fericire, pentru a deschide o pensiune cu caracter viti-vinicol, nu trebuie zeci de hectare. Ar fi de ajuns și trei hectare, dacă sunt cultivate cu pricepere. Pentru construirea unei pensiuni, sunt oferite fonduri europene, în cadrul Planului Național de Dezvoltare Rurală. Beneficiarii pot accesa până la 70.000 de euro, dacă aplică pentru sub-măsura 6.2 și până la 200.000 de euro, dacă aplică pentru sub-măsura 6.4. Agroturismul este un domeniu dinamic în România și oferă numeroase oportunități pentru tinerii antreprenori.

 

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 18 (179) din 15-31 octombrie 2016

Vizualizat: 1315 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!