Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Tomate din solariile de la poala muntelui

Publicat: 09 septembrie 2020 - 11:52
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Solarul şi taraba sunt cele două elemente-cheie ale succesului unui mic producător de legume. Familia Deaconu le are pe amândouă. Şi încă ceva în plus...

Solarul a extins aria de cultivare a legumelor, până în zona submontană. Pentru a avea câştig, micul producător agricol neasociat mai are nevoie acum de o tarabă în piaţa unui mare oraş.

 

ÎN VALEA TOT MAI ÎNGUSTĂ

În comuna Bărbăteşti din judeţul Vâlcea se află, probabil, cel mai nordic loc din Oltenia unde sunt obţinute în solar tomate pentru piaţă. Urci cu maşina pe şosea, având în faţă muntele Buila-Vânturiţa, un munte maiestuos, cu versanţi abrupţi, şi nu-ţi trece prin minte că, undeva, în această vale tot mai îngustă, se coc nişte roşii uriaşe şi gustoase, care iau drumul Sibiului, ca să fie vândute în Piaţa Cibin. Descoperi cu uimire solariile de la poala pădurii. Mica afacere cu tomate, dar şi cu căpşune, zmeură şi alte bunătăţi, aparţine familiei Deaconu, ai cărei membri demonstrează, prin munca lor tenace, că o bucată de pământ aproape atârnată de poala unui munte poate aduce câştiguri mulţumitoare. Ei nu beneficiază de fonduri europene şi nici nu au aplicat ca să încaseze miile de euro oferite prin Programul ”Tomata”.

 tomate deaconu_b

POFTĂ DE MUNCĂ

Gheorghe Deaconu are 68 de ani şi o poftă de a munci nestrunită nici măcar de problemele de sănătate deloc uşoare pe care i le-a adus vârsta. De meserie e lăcătuş-mecanic, a lucrat la o întreprindere cu profil metalurgic din Râmnicu-Vâlcea, dar s-a ocupat încă din tinereţe şi de cultivarea căpşunilor, o îndeletnicire mai veche a oamenilor din partea locului. ”Tatăl meu a fost zidar, dar a lucrat împreună cu mama şi câteva răzoare cu căpşun. În timpul lui Ceauşescu dădeam căpşunile la un centru local, dar ne mai duceam şi la Sibiu, la piaţă. Atunci, nu era uşor să treci cu marfă din judeţul Vâlcea în judeţul Sibiu. Era o barieră la Brezoi, pe Valea Oltului, unde te opreau paznicii. Ne mai înţelegeam cu ei, mai închideau ochii.... Cei care veneau cu marfă multă, de la Drăgăşani, de la Izbiceni, găsiseră o rută ocolitoare, pe la Sălătruc, şi aşa ajungeau la Sibiu”, rememorează legumicultorul vremurile acelea absurde când circulaţia mărfurilor putea fi blocată la limita de judeţ.

 

FREZURIA DE BĂRBĂTEŞTI

Mai târziu, după Revoluţie, familia Deaconu a cumpărat terenuri agricole în sat, aici o bucată, dincolo altă bucată, a construit solarii spaţioase şi a diversificat culturile (salată, ceapă verde, tomate, zmeur, mur, tarhon).

Recolta o vând la taraba închiriată în Piaţa Cibin, unde şi-au format de-a lungul anilor o clientelă numeroasă şi stabilă. Chiar în ziua în care am fost la Bărbăteşti, soţia lui Gheorghe, Dorela, era plecată la Sibiu cu câteva zeci de kilograme de zmeură. ”Acolo, avem un spaţiu, cu un container frigorific. Ducem zmeura la frig, iar de acolo, pe tarabă”, mă lămureşte interlocutorul meu. Fiind lăcătuş mecanic de meserie, spaţiul de frig din Bărbăteşti l-a construit cu mâinile lui. Spaţiul asigură fructelor o temperatură de 2 grade.

Gheorghe Deaconu îşi produce singur răsadurile, din seminţe cumpărate de la diverşi furnizori. Roşia cu care se mândreşte cel mai mult se numeşte ”Frezuria de Bărbăteşti”, obţinută din seminţele descoperite la o femeie din sat. Fructul e voluminos, neted, iar gustul indescriptibil!

 tomate poala muntelui_b

PE CONT PROPRIU

Sursa de apă, aici, la poalele Munţilor Căpăţânii, nu ar trebui să fie deficitară, dar, totuşi, sunt şi veri secetoase, când ploile se lasă mult aşteptate. Pentru cele trei solarii, fermierul din Bărbăteşti nu-şi face mari griji, atât timp cât pârâiaşul care îi separă două loturi de teren curge zglobiu printre malurile înierbate. Gheorghe a săpat un puţ la doi paşi de albia pârâului. Apa se infiltrează şi apoi o scoate cu pompa electrică şi o distribuie prin instalaţia de irigare prin picurare. Totodată, în altă parte a captat un izvor, a cărui apă ajunge pe conductă până în gospodăria sa.

Din banii câştigaţi la piaţă şi-a cumpărat un tractor second-hand, de producţie japoneză. Nu a fost chiar ieftin, aproximativ 5500 de euro. Motocultoarele le-a cumpărat nou-nouţe, însă acum zece ani. Investiţiile le-a făcut, aşa cum am precizat, din surse proprii.

zmeura deaconu_b

Fără acces la banii europeni

Gheorghe Deaconu a fost chemat mai demult la primărie, ca să discute împreună cu alţi fermieri locali şi cu un funcţionar de la Craiova, despre depunerea unor proiecte pentru accesarea banilor europeni. Gheorghe l-a întrebat pe funcţionar ce şanse are să câştige un proiect. I s-a răspuns că el nu are nicio şansă, probabil din cauza vârstei. Fermierul s-a mai temut şi de birocraţia românească. Prin urmare, le-a spus tuturor ”să fiţi sănătoşi!” şi a ieşit pe uşa primăriei. S-a întors la legumele şi la fructele din grădina sa.

Vizitând solariile şi grădinile familiei Deaconu, observi imediat cât de bine sunt îngrijite culturile. Acest aspect este dovada vizibilă a efortului pe care îl depun de-a lungul întregului sezon agricol.

 

 tomate Gheorghe Deaconu_b

”Noi am câştigat din munca noastră şi am investit, ca să avem solarii bune, să avem maşini, echipamente. Eu spun că munca asta aduce câştig, dar trebuie să te ţii de ea”

GHEORGHE DEACONU

Legumicultor din judeţul Vâlcea

FA-UL CU BUCLUC

Familia Deaconu a activat până la o vreme ca PFA, dar a renunţat la această formă de organizare juridică. A renunţat, de fapt, la orice formă de organizare juridică. Ei lucrează acum numai ca persoane fizice, fiind înregistraţi la primărie cu normă de venit. ”Când am avutP FA, m-am trezit că trebuie să plătesc majorări la nişte penalizări. Câştigam pe o parte, plăteam statului pe altă parte. Acum sunt mai liniştit”, recunoaşte Gheorghe.

un articol de

DUMITRU NEDELCU                                           

Vizualizat: 1411 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

V-ați asigurat culturile? Daunele au fost nelipsite pe plantațiile de viță de vie portaltoi în județul Timiș! 
Branislav Giurici ne recomandă Agra Asigurări! Contactează-i! https://www.agraasigurari.ro/

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Zsolt Tamássy

Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta AGRO EDMA, 2.500 ha: La discuit și fertilizat cu Massey Ferguson 8740S DYNA-VT şi 7726S DYNA 6 Trei lucrări dintr-o singură trecere cu discul Discordon DXRV II
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?