Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Târgul Naţional AgriCultura, un succes de… Cameră

Publicat: 11 noiembrie 2019 - 10:53
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La sfârşitul lunii septembrie a.c., la Brăila a avut loc cea de-a XXIII-a ediţie a Târgului Naţional “AgriCultura”. Organizatorii - Camera Comerţ, Industrie şi Agricultură Brăila, în parteneriat cu Primăria Municipiului Brăila şi Consiliul Judeţean Brăila -, şi-au atins scopul. A fost un succes de public şi de... firme. Mai bine de 50 de expozanţi din Brăila, din ţară şi din străinătate au avut standuri.

La eveniment a fost prezent Petre Daea, ministrul Agriculturii, însoţit de directorii generali ai ANIF şi APIA. Au participat, de asemenea, E.S. Felipe Guillermo Alvarez de Toledo, ambasadorul Republicii Argentina în România, precum şi reprezentanţi ai Departamentului de Comerţ al Ambasadei SUA.
Pe Platforma Brăila Mall, au fost expuse maşini şi utilaje agricole, echipamente pentru mecanizarea agriculturii, instalaţii de irigat, maşini de teren şi autoturisme. Ca şi la ediţia precedentă, Firma Carrefour Colentina Bucureşti a participat cu conceptul de Street Food.
Pe durata celor patru zile au fost organizate o serie de evenimente (seminarii, prezentări, workshopuri) care au trezit interesul numeroşilor participanţi.

Târgul Naţional AgriCulturaClick pe poza pentru galerie!

Învăţământul dual, în dezbatere
Deosebit de atractive ni s-au părut seminariile privind promovarea transferului tehnologiilor agricole din SUA în judeţul Brăila şi în regiunea de sud-est şi facilitarea accesului produselor agroalimentare româneşti pe piaţa americană. La fel de interesante au fost şi noile aspecte ale Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene, corelate cu soluţii practice pentru o agricultură sustenabilă, dar şi întâlnirea Business to Business (B2B) cu diverşi antreprenori, organizată cu Bucharest Business Club.
Caracter de noutate a avut o dezbatere pe tema învăţământului dual, cu participarea Autorităţii Naţionale pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual din România, a Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila şi a Liceului Tehnologic “Gh. K. Constantinescu” din Brăila. S-a concluzionat că învăţământul dual trebuie să se dezvolte foarte mult în parteneriat cu antreprenorii, pentru că aceştia din urmă ştiu cel mai bine de ce meserii este nevoie şi care e necesarul de forţă de muncă în viitor. De aceea, s-au declarat de acord să susţină material formarea unor tineri bine pregătiţi profesional care să lucreze în domeniile deficitare şi cu atât mai mult în agricultură.

„Înţepături” de albină
După ce a dat „salutul de respect fermierilor români; aceşti făuritori de hrană ai ţării”, ministrul Agriculturii a făcut turul târgului. La standul lui Dan Iorga, liderul filialei brăilene a Sindicatului Apicultorilor din România, s-a ajuns la… „înţepături” de albină, expozantul reproşându-i ministrului Agriculturii că nu acordă apiculturii româneşti atenţia ce o merită. “Noi v-am propus ca banii alocaţi prin Programul Naţional Apicol, de la Uniune, să vină ca ajutor direct către apicultori, deci să nu mai meargă către o anumită branşă. Domn’ ministru, ştiţi că am mai discutat şi tot aşa ne-aţi promis o groază de lucruri! Am cerut subvenţie pe familia de albine de atâtea ori. Acum a apărut acest minimis. Când am stat de vorbă ne-aţi spus destul de clar că subvenţie aşa cum se dă la celelalte ramuri nu puteţi să ne daţi. OK. Minimisul însă se poate da. 20 de lei pe familia de albine sunt maximum 10 kg de zahăr, e foarte puţin! Ce să fac cu 20 de lei?”, şi-a arătat nemulţumirea Dan Iorga. La rându-i, Petre Daea l-a liniştit, spunându-i că decât deloc, e bun şi aşa. Apoi a cerut apicultorilor să depună actele pentru a primi ajutorul de 20 lei pentru familia de albine.

Dan Iorga_b
Un an apicol dezastruos
La stand, pe lângă produsele stupului, Dan Iorga avea mixturi noi menite să întărească imunizarea organismului. „Am reţetele mele speciale elaborate împreună cu o farmacistă din Piatra Neamţ, cu o experienţă de-o viaţă în produsele apicole, în care folosesc tot ceea ce oferă stupul, în afară de venin. Am combinat apilarnil, tinctură de propolis, polen, păstură, într-o reţetă de imunizare şi de relaxare a orgnismului”, a susţinut fermierul.
Pentru brăilean, anul apicol a fost unul dezastruos. „Zona în care am ieşit cu stupii în pastoral a fost deosebit de secetoasă, toată vara au căzut doar 14 litri de apă/mp. În timpul primăverii, baza meliferă, aşa cum a fost în toată ţara în perioada culesurilor, a avut mari probleme: ba secetă, ba ploi! Singurul cules care a ţinut albinele în viaţă a fost la floarea-soarelui! În rest, sezonul apicol s-a încheiat şi-i dezastru! Cei care suntem la bio, ca şi mine, clar vom fi pe pierdere!”, ne-a declarat Dan Iorga, care are în îngrijire peste 350 de familii de albine.
Ministrul Agriculturii s-a oprit niţel la standul cu… “aurul mov”. A cumpărat săpun de lavandă şi săculeţi cu plante uscate. În schimb, a refuzat pernuţele cu lavandă. "Nu am insomnii, dorm ca un cal din picioare", a precizat Petre Daea, care a plecat apoi pe şantierele unde se reabilitează sistemele de irigaţii brăilene.

Preparate boiereşti „ca la mama acasă”
Alături, un stand cu preparate din carne. “Toate naturale”, ne-a asigurat Lică de la firma Petreuş. Producătorul a precizat că societatea are ferme de păsări (curcani şi găini) în comuna gălăţeană Poiana, unde prepară produse „ca la mama acasă”, după reţete vechi ţărăneşti. În acest sezon, merge ceva mai bine pastrama de Mangaliţa, alături de cârnaţii boiereşti sau cei tecuceni făcuţi artizanal, dar şi un salam de casă preparat după o reţetă secretă!

Lica firma Petreus_b
Ceaunul cu bunătăţi
La standul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură am întâlnit-o pe Monica Stănică. Gătea la ceaun o delicioasă supă de dovleac, îmbiind vizitatorii să guste cu încredere.
Supa avea în reţetă morcov, cartof, ceapă şi apă puţină. În stand, alături, dl Balaban, un faimos bucătar brăilean, făcea clătite umplute cu dovlecel ras. Pe măsuţă, zacuştile din vinete, conopidă, dovlecel, fasole şi din peşte aveau mare căutare. Între timp, am văzut că s-a făcut coadă la ceaunul cu bunătăţi!
Monica Stănică este un mic producător agricol care lucrează câteva hectare în comuna Traian. „Am pus dovlecei în sistem ecologic. Producţia a fost bunicică, ţinându-se cont că a fost secetă. Acum o ofer în Târg”, ne-a declarat brăileanca.

Monica Stanica_b
Cositoarea CombCut, o soluţie eco
Trec pe lângă standul Dicor Land, cu utilaje agricole de la mărci de renume: Maschio Gaspardo, Olimac, Irtec, Styer, Mecanica Ceahlău, Zanon, şi mă opresc în faţa unei cositori.. “Avem expusă cositoarea CombCut, un concept suedez de eradicare a buruienilor fără erbicidare. Soluţia este una complet ecologică şi se bazează pe un sistem inteligent de cuţite selective care seceră buruienile, fără să afecteze nici plantele de cultură şi nici solul. Utilajul asigură o creştere a producţiei cu peste 40%”, a explicat Joel Magnusson, reprezentantul firmei Dimitra Utilaje Agricole din Brăila, aflată la prima participare la Târg.

 Joel Magnusson_b

DOUĂ VEŞTI BUNE: VIN SUBVENŢIILE ŞI PLOAIA
Două au fost veştile bune ale Târgului AgriCultura de la Brăila. Prima adusă de Petre Daea, potrivit căruia a fost finalizat controlul APIA pe teren şi începând cu 16 octombrie 2019 va începe plata subvenţiilor pentru producătorii agricoli. Aşadar, până la începutul lunii noiembrie 80% dintre fermierii români vor avea în conturi avansul de 70% din subvenţiile cuvenite.

Daea si Buzdugan_b

Cea de-a doua veste, la fel de bună, a fost anunţată de Lucian Buzdugan, şi anume venirea mult aşteptatelor ploi, atât de necesare fermierilor angajaţi pe deplin în campania agricolă de înfiinţare a culturilor de toamnă.

 

Stefan Fusea_b
Ştefan Fusea, preşedintele CCIA Brăila: „Evenimentul este, an de an, o provocare pentru Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Brăila şi ne bucurăm că reuşim să-l menţinem pe agenda manifestărilor noastre. Sunt firme care ne onorează cu prezenţa an de an. A devenit o tradiţie pentru noi şi pentru zona noastră organizarea Târgului, este foarte important pentru sud-estul României, deoarece aici este o zonă puternic agricolă. Încercăm să creăm o secţiune colaterală târgului, în care să aducem procesatorii de produse agricole, pentru că dorim să încurajăm dezvoltarea industriei alimentare şi procesarea produselor agricole în România”.


Articol publicat în revista Ferma nr. 18/245 (ediţia 15-31 octombrie 2019)

Vizualizat: 722 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere!
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?