Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Surse de furaje în zone secetoase, fără irigaţii

Publicat: 22 noiembrie 2010 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În zone secetoase şi fără posibilităţi de irigare, nu ar fi motivat din punct de vedere economic să se dezvolte creşterea intensivă a animalelor, deci nu s-ar pune problema unui sistem de producere a furajelor. Aceste zone ar trebui folosite pentru cultivarea pe suprafeţe mari a cerealelor de toamnă (grâu, orz), care folosesc cel mai bine rezerva de apă acumulată în timpul iernii.

Click pe poza pentru galerie!

Totuşi, în aceste zone scetoase nu se poate renunţa la creşterea animalelor, deoarece gospodăriile ţărăneşti, mici şi mijlocii, nu pot exista fără animale - singura lor speranţă de prosperitate. Pentru astfel de gospodării, dar şi pentru ferme mari, situate în zone secetoase şi fără posibilităţi de irigare, recomand următorul sortiment de plante furajere.

• Pentru masă verde: borceag de toamnă, lucernă, sparcetă, iarbă de Sudan, mei (numai soiul Mărgărit).
• Pentru furaj concentrat (boabe): orz de toamnă, mei, sorg.
• Pentru nutreţ însilozat: mei (soiul Mărgărit), iarbă de Sudan, hibridul sorg x sudan.

Ne întrebăm de ce lipseşte porumbul, cultura tradiţională a ţăranului român, din acest sortiment furajer!? Pentru că, fără posibilităţi de irigare, porumbul nu are ce căuta în zonele secetoase. Această plantă a fost cândva cultura de bază a ţăranului, dar acum “seceta” înseamnă ceva mult mai grav decât în urmă cu 40-50 de ani, din cauza schimbării climatului ţării noastre ca urmare a încălzirii globale.

Dacă vor să supravieţuiască, unităţile agricole ţărăneşti din aceste zone trebuie să renunţe la unele tradiţii şi să-şi diversifice sortimentul de culturi furajere.

O altă nedumerire ar fi de ce recomand ca nutreţ pentru iarnă numai silozul, pentru toate categoriile de animale? Pentru că producerea nutreţului însilozat prin metoda baloturilor este o practică modernă care permite mecanizarea totală şi asigură în tot timpul iernii furajarea din stoc, de cea mai bună calitate.

Vremea fânului tradiţional a apus pentru zonele secetoase.
Schimbarea sortimentului de culturi furajere, în favoarea speciilor şi a soiurilor rezistente la secetă va fi, fără îndoială, un element important în rentabilitatea activităţii în agricultură.

A venit timpul ca toţi agricultorii, mici şi mari, să renunţe la tehnologiile învechite, la tot ce este nerentabil şi să adopte principii noi, bazate pe conceptul “cât câştig la hectar”, nu numai “cât produc la hectar”!


Meiul boabe, bun şi pentru animalele mari

Vreau să subliniez un aspect, mai puţin sau deloc cunoscut în rândul micilor producători agricoli,  despre cultura de mei. Cu toate dovezile pe care le-am adus, nu am reuşit să scot din mentalitatea agricultorilor ideea că meiul boabe este un furaj excelent pentru păsări. Bobul de mei este foarte bogat în substanţe nutritive, mai ales în ceea ce numim “energie netă”, unde depăşeşte porumbul.

Dar, având bobul mic, meiul trece nedigerat prin aparatul digestiv al animalelor mari. Din acest motiv, bobul trebuie “uruit”, adică măcinat parţial, spart. Astfel pregătit, meiul este digerat perfect şi de animalele mari.

Pentru păsări, meiul nu trebuie uruit şi din această cauză s-a încetăţenit părerea greşită că meiul ar fi un furaj numai pentru păsări.

În plus, meiul poate fi cultivat şi pentru masă verde sau siloz, dar numai soiul Mărgărit, creat la INCDA Fundulea şi omologat în anul 1989. Acest soi necesită 47-49 de zile de la răsărit la înflorit, 67-69 de zile de la răsărit la coacere în lapte ceară (momentul optim pentru însilozare) şi 87-90 de zile de la răsărit la coacerea seminţelor.

La recoltarea pentru însilozare, soiul Mărgărit are înălţimea de 200 cm. Alte sortimente pentru masă verde sau siloz nu există în lista soiurilor omologate la noi.
Pentru seminţe (boabe) se pot folosi soiurile de mei Marius, Matador şi Mirel, create la INCDA Fundulea, sau soiul Moldrom 1, creat la SCDA Podu-Iloaie.

 

BORCEAGUL DE TOAMNĂ

Nu putem trece cu vederea importanţa borceagului de toamnă, o cultură cu vechi tradiţii în România, dar pierdută în vâltoarea vremurilor.

Cultura înseamnă amestecul dintre un soi de mazăre furajeră de toamnă şi un soi de grâu de toamnă nearistat, pe post de plantă de susţinere a mazării furajere. Nu se folosesc soiuri de grâu aristate, deoarece aristele deranjează animalele şi reduc astfel consumabilitatea furajului. Au existat în cultură două soiuri de mazăre furajeră de toamnă, şi anume: Artona (INCDA Fundulea) şi Caracal 39 (SCDA Caracal). Aceste soiuri rezistă perfect până la minus 15-17°C fără zăpadă, şi până la minus 20-22 °C sub protecţia zăpezii.

Odată cu dispariţia borceagului de toamnă a încetat şi producerea seminţelor din aceste soiuri, dar cred că poate fi reluată.

Vizualizat: 1110 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?