Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Surse de furaje în zone secetoase, cu irigaţii

Publicat: 15 decembrie 2010 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Se presupune că agricultura a apărut ca o îndeletnicire constantă a oamenilor, în urmă cu circa 10-15 mii de ani, în zone secetoase, cum ar fi Câmpia Mesopotamiei (între fluviile Tigru şi Eufrat) şi în alte regiuni ale Orientului Mijlociu şi din Egipt. Este evident că în aceste zone agricultura a fost posibilă datorită irigaţiilor, pentru că altfel plantele nu s-ar fi dezvoltat în acele condiţii pedoclimatice.

Click pe poza pentru galerie!

Dintre toate grupele de plante agricole, speciile furajere dau cele mai mari sporuri de producţie prin irigare, mai ales în zone secetoase cu o perioadă lungă favorabilă vegetaţiei, cu căldură şi mult soare.
Întrebarea este însă cât costă implementarea unui sistem de irigare!?

Evident că răspunsul depinde de felul irigării. Dacă se pompează şi se repompează apă din Dunăre, spre deal, la peste 100 m altitudine, cale de zeci de kilometri, e normal ca apa adusă pe parcele să coste foarte mult, iar valoarea sporului de producţie, realizat datorată irigării, ajunge să fie egală sau inferioară cheltuielilor cu irigaţiile. În asemenea condiţii, irigarea nu mai este rentabilă, conform principiului „cât câştig la hectar”, şi nu doar „cât produc la hectar”.

 

Propuneri şi recomandări

Pornind de la ipoteza că valoarea sporului de producţie realizat depăşeşte costul irigaţiilor, deci acţiunea de irigare este rentabilă în economia fermierului, recomand câteva soluţii tehnologice şi specii furajere pentru astfel de zone.

Prima măsură privind producerea furajelor în zone secetoase, cu irigaţii, este familiarizarea cu conceptul de „culturi duble” sau „culturi succesive”. Condiţia principală este ca în aceste zone ogorul să fie permanent acoperit cu plante furajere, pe tot parcursul anului. Lucrul acesta se poate realiza în multe forme, dintre care prezint doar câteva:

- borceag de toamnă + porumb siloz;
- porumb boabe + triticale de toamnă;
- orz de toamnă + mei sau porumb masă verde;
- triticale de toamnă + mei boabe sau siloz;
- secară + iarbă de sudan masă verde sau siloz;

A doua măsură ar fi cultivarea amestecurilor de plante perene în loc de culturi pure. Astfel, în loc de lucernă se cultivă un amestec de lucernă cu golomăţ (Dactylis glomerata L.) sau cu păiuş de livezi (Festuca pratensis Hudson). Sparceta o înlocuim cu un amestec de sparcetă cu obsiga nearistată (Bromus inermis Leyss) sau cu păiuşul oilor (Festuca ovina L.).

A treia măsură ar fi înfiinţarea pajiştilor de lungă durată, compuse din amestecuri complexe de leguminoase şi graminee perene. Aceste pajişti pot fi folosite mixt, prin păşunat în anumite perioade, apoi prin cosit. Pajiştile de lungă durată sunt foarte utile pentru vacile gestante şi pentru tineretul bovin, deoarece în zone secetoase nu mai există pajişti naturale. Ele au fost desţelenite sau lăsate în părăsire şi invadate de vegetaţie nefolositoare.

O a patra măsură presupune familiarizarea cu ideea că numai irigarea nu este suficientă pentru realizarea unor recolte mari, sigure şi constante în zonele secetoase. Odată cu irigarea, fertilizarea chimică şi organică recomandată fiecărui grup de plante, precum şi măsurile de protecţie a plantelor, în special tratarea seminţelor, sunt obligatorii. Ar mai fi utilă şi administrarea unor biostimulatori de creştere, care determină sporuri de producţie, mai ales în sistemul culturilor duble.

Închei acest articol cu o recomandare de bază: să vă asiguraţi că sporul de producţie realizat prin irigare şi fertilizare are o valoare superioară costului irigaţiilor şi al îngrăşămintelor.

Dacă această relaţie nu este urmărită permanent şi se întâmplă ca irigaţiile să coste mai mult decât sporul de producţie, ea nu mai are nici o utilitate şi rentabilitate economică şi este indicat să se implementeze sistemul „dry farming” (sistem de agricultură antisecetă), despre care am scris în alte articole.

Vizualizat: 524 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?