Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Sucul merelor de Cândești

Publicat: 16 noiembrie 2016 - 20:42
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Vânzarea producției este una dintre cele mai mari griji ale unui agricultor. Pomicultorii nu fac excepție. Privesc fructele îngrămădite în lăzi și se întreabă cine vor fi clienții, dar mai ales care va fi prețul obținut la tarabă sau la piața en-gross.

Preocupați să-și vândă fructele cât mai bine, unii pomicultori și-au diversificat oferta: pe lângă mere, pun pe masă și suc de mere. Florin Sugeac, un pomicultor din comuna dâmbovițeană Cândești, stoarce fructele chiar în fața clienților care se perindă pe platforma unui hypermarket de materiale de construcții din București.

Sucul merelor de CândeștiClick pe poza pentru galerie!

Primul hectar, primul tractor...
Florin lucrează o suprafață de cinci hectare, în satul Cândești-Deal, situat în bazinul pomicol Voinești. A început cu un singur hectar, moștenit de la bunici. Terenul era fărâmițat, împărțit în vreo trei parcele. Nemulțumit de cum arătau pomii, majoritatea meri și peri îmbătrâniți, fermierul a procedat, cu resurse financiare proprii, la o înnoire a plantației. ”Am cumpărat puieți de la un producător privat din Aiud. E furnizorul meu, un om foarte serios. Ce mi-a spus că îmi vinde, aia mi-a vândut”, își amintește Florin prima lui tranzacție de pomicultor. Lucrase vreo 15 ani ca taximetrist în Târgoviște, dar a mai prestat și alte servicii, după absolvirea unui liceu cu profil mecanic. S-a lansat în pomicultură din pasiune, cu unsprezece ani în urmă, lipsit însă de cunoștințele necesare. S-a înscris la un curs de pomicultură, dar a și citit numeroase cărți de specialitate.
Primul tractor l-a construit dintr-o mașină de teren, vechiul IMS! Nici până acum nu a reușit să achiziționeze un tractor nou, dar se descurcă mulțumitor cu unul românesc, U445, prezent încă pe piața utilajelor second-hand. ”Nu pot să iau un utilaj nou, nu găsesc sub 15.000-20.000 de euro”, îmi spune Florin. El își cunoaște cel mai bine bugetul.
Bani europeni a primit în cadrul fostei măsuri 141, însemnând 1500 de euro anual, timp de cinci ani. ”Au fost foarte buni, fiindcă mi-au acoperit cheltuielile cu motorina”, recunoaște pomicultorul, care a luat cu asalt și noul PNDR. A depus un proiect în cadrul submăsurii 6.3, concepută pentru sprijinirea fermelor mici. Dacă va fi declarat eligibil, Florin va încasa 15.000 de euro. Așteaptă cu sufletul la gură verdictul funcționarilor AFIR. Până atunci însă, își vede liniștit de treburile din livadă.

Cucerirea Bucureștiului
Puieții plantați în primul an au crescut încet-încet și au început să fructifice. Florin și soția sa, Beatrice, au adus fructele la piață, în Târgoviște. ”Le căram în portbagajul unei Skoda”, își amintește pomicultorul. Nu vindeau mai mult de 150 de kilograme, și numai în week-end, la un preț derizoriu. S-a înscris atunci într-o asociație profesională și statutul de membru i-a deschis drumul către piețele Bucureștiului. Așa a ajuns să vândă într-o piață volantă, unde a cunoscut și alți producători agricoli, mici fermieri ca și el, dispuși să înfrunte sau să ademenească clientul la tarabă. O doamnă apicultor i-a facilitat accesul pe platforma hypermarketului de materiale de construcții unde vinde în prezent. E deja a patra toamnă de când aduce mere și le stoarce ca să obțină sucul dulce preferat de bucureșteni. Pentru a face față cererii, s-a dotat cu două teascuri: unul manual, de producție ungurească, și unul electric, fabricat în Italia. Așa l-am găsit pe Florin: presând fructele la teascul manual, în timp ce soția sa Beatrice vindea sucul îmbuteliat în recipiente de plastic de un litru, la prețul de zece lei. Desigur, pe masă pune și coșuri cu fructe: mere, pere, gutui.

Cum păstrează merele zemoase
Fermierul procesează pentru suc în jur de zece tone de mere. Are nevoie de fructe zemoase. Toamna e sezonul optim. Ca să aibă continuitate și să nu-și piardă clienții de-a lungul iernii și primăverii, Florin își depozitează fructele în spații proprii, dar și în depozite frigorifice, serviciu pentru care plătește chirie - 60 de bani/kg. La Cândești-Deal, pomicultorul deține un beci din beton, dar nu mai este mulțumit de condițiile acestuia, fiindcă în acest spațiu merele își pierd mult din cantitatea de suc. „E nevoie de umiditate de 90 la sută și de aerație. Pentru asta am construit un beci nou din piatră de râu. Beton am folosit numai la intrare și la stâlpi. Tavanul l-am căptușit cu polistiren extrudat de 5 cm, care nu permite intrarea aerului cald. Eu sunt interesat să țin mustul în mere cât pot mai mult”, explică Florin. Apa infiltrată în beci nu este drenată, ci, dimpotrivă, e păstrată. Fermierul a acoperit stratul de apă cu pietriș. La primăvară, va vedea exact cum vor fi merele și cât must va scoate din fructe. Toamna, extrage un litru de suc dintr-un kilogram de mere. În primăvară, va avea nevoie de trei kilograme pentru aceeași cantitate de suc. Avantajul procesării constă în utilizarea fructelor care nu se califică pentru gustul clienților, care vor fructe mari, să le ia ochii. „Am pățit-o cu nectarinele. M-am dus să le vând în piața de gross din Rahova. Erau mici, dar aveau o aromă plăcută. Ei bine, abia am vândut 20 de lădițe. A venit un bulgar cu un camion plin cu nectarine mari, dar fără gust și fără miros, și l-a vândut imediat. Așa sunt clienții, vor fructe arătoase”, își amintește Florin.

Seriozitatea dă longevitate relațiilor comerciale
Anul acesta a obținut prima recoltă de coacăze, dintr-o cultură superintensivă înființată pe 2000 mp. Parcela este închisă cu gard din plasă, ca să o apere de atacurile animalelor sălbatice. Nici un iepure nu se poate strecura! Cultura de coacăz este urmarea unei decizii luate din dorința de experimentare, dar și cu intenția de a diversifica oferta la piață. Câteva sticle cu vin de coacăze, preparat după o rețetă musai secretă, sunt etalate lângă coșurile cu mere și gutui. Investiția în cultura de coacăz a urcat până la 300.000 de lei, fără a fi luat în considerare și prețul terenului. Materialul săditor a fost achiziționat de la același furnizor din Aiud de unde au provenit puieții de măr acum unsprezece ani! Seriozitatea dă longevitate relațiilor comerciale.
Una dintre marile izbânzi ale pomicultorului este salvarea gutuilor, vreo 30 de exemplare, din ”focul bacterian”. ”Le-am dat Aliette de la Bayer. E o pulbere pe bază de aluminiu, administrată când e pomul în floare. I-am readus la viață”, îmi povestește în timp ce ia două gutui din coș și le șterge de puf. Cultivă două soiuri de gutui: Bereczki și Constantinopol, iar fructele sunt puse în teasc alături de mere, ca să dea un plus de savoare sucului. Pomicultorul se declară mulțumit de munca lui, dar și de rezultatele obținute. Nu se plânge, deși lucrează zilnic 16-18 ore.


AVENTURI IMOBILIARE
Primul hectar moștenit de Florin Sugeac cu un deceniu în urmă s-a înmulțit, ajungând acum la patru hectare, proprietate cu acte. Al cincilea hectar îl lucrează în arendă. ”Am dispus de bani atunci, fiindcă lucrasem pentru o firmă din Londra. Îmi permiteam să cumpăr suprafețe de 2, 3 sau 5 mii de mp. La prețul zonei, firește. Unul mi-a cerut 400.000.000 de lei vechi pentru numai 6000 de mp! Cum să-i dau atât?! Nici până acum nu l-a vândut”, îmi relatează fermierul despre aventurile sale imobiliare.

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 20 (181) din 15-30 noiembrie 2016

Vizualizat: 754 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!