Strugurii MOLDOVENEŞTI, la mare căutare la IndAgra

Piaţa românească este o ţintă importantă pentru producătorii din Republica Moldova, care, iată, sunt interesaţi să dezvolte parteneriate comerciale, prin intermediul cărora să-şi valorifice marfa la noi În ţară, ne-a mărturisit Sergiu Tutovan, preşedintele APSM, asociaţie ai cărei membri deţin o suprafaţă de exploatare de aproximativ 250 de hectare, Înregistrând o producţie anuală de peste 1.900 de tone de struguri.

Unicitatea soiurilor locale

Producătorii de struguri de masă din regiunile viticole cu Indicaţia Geografică Protejată „Valul lui Traian” şi „Ştefan Vodă” au în cultură cu precădere soiuri autohtone de struguri, cum ar fi Moldova (pondere de peste 60% din producţia naţională), Alb de Suruceni, Leana, Ialovenschii Ustoicivîi. „Unicitatea acestor soiuri de struguri este influenţată de factorii climatici ai regiunii din care noi venim. Mă refer aici la cantitatea de precipitaţii, calitatea solului şi, poate cel mai important, suma temperaturilor active, care Într-un an depăşeşte 3100 de grade. Asta conferă strugurilor noştri un gust deosebit”, susţine preşedintele APSM.
Ecaterina Vulpe este un alt producător din Republica Moldova care şi-a făcut timp pentru a veni anul acesta la IndAgra. Şi nu regretă! Strugurii săi - fie că vorbim de soiul naţional Moldova, cu boabele sale mari, negre, crocante şi gustul plăcut, răcoritor, sau Leana, cu boabele albe uşor alungite şi cu aromă deosebită - au fost foarte apreciaţi de către vizitatori. Din 2003, odată cu lansarea programului de Încurajare a plantării culturilor horticole, cu valoare adăugată Înaltă, Ecaterina Vulpe a plantat 22 hectare de viţă-de-vie cu soiuri de masă şi opt hectare de livadă. Pe lângă asta, deţine şi un depozit frigorific cu o capacitate de 500 de tone.
Podgoriile din Republica Moldova ocupă În prezent o suprafaţă totală de 135 mii de hectare. Conform estimărilor oficiale, anul acesta au fost recoltate peste 620 mii tone de struguri, cu circa 5.000 tone În plus faţă de producţia obţinută În anul 2016. Dintre acestea, 110 mii de tone sunt soiuri de masă.

Un articol semnat de Liviu GORDEA

ACEEAŞI PROBLEMĂ - INTERMEDIARII!
Desfacerea este în momentul de faţă cea mai mare provocare pentru cultivatorii de struguri de masă de peste Prut. Producţia locală susţine circa 95 la sută din consumul intern, restul fiind practic acoperită de importuri în perioada de extrasezon. O cantitate importantă este destinată exporturilor, în special pe pieţele din Rusia şi în celelalte state ex-sovietice, dar, mai nou, şi China sau ţările scandinave. Marea problemă o reprezintă, însă, intermediarii. „Toată producţia pe care o obţinem noi merge la export. Ne axăm acum pe ţările Baltice. Dar tot prin intermediari, aşa cum se întâmplă şi cu marfa pe care o trimitem În România. Din păcate nu reuşim să vindem direct. Preţurile sunt undeva Între 0,60 şi 0,70 eurocenţi pe kilogram, iar dacă ar fi să vindem direct din câmp, se poate ajunge şi la 0,30 eurocenţi”, ne-a declarat Tudor Bragaru, care are în exploataţie zece hectare cu viţă-de-vie şi este membru al Cooperativei de întreprinzător „Struguri de Colibaşi”.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 20/203 (ediția 15-30 noiembrie)