Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ştevia - zahărul vegetal de 300 de ori mai dulce

Publicat: 27 iulie 2019 - 00:05
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Denumită ştiinţific Stevia rebaudiana Bertoni, ştevia dulce sau iarba dulce de Paraguay a intrat în atenţia cultivatorilor din România după anii ’90, fiind cultivată sporadic pe suprafeţe mici, mai mult de hobby.

Din anul 1996, cercetările au început la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, dar la scurt timp au fost abandonate din motiv că varietăţile utilizate atunci erau sensibile la temperaturi scăzute, nu rezistau peste iarnă şi, totodată, aveau nivel scăzut de producţie. Începând cu anul 2010, au fost reluate cercetările în cadrul Laboratorului de Genetică, Ameliorare şi Conservarea Biodiversităţii, utilizând o paletă mai largă de varietăţi, iar dintre acestea a fost identificată o varietate cu capacitate sporită de adaptabilitate la condiţiile pedoclimatice ale ţării noastre, pe care se continuă cercetările şi în prezent. “Au fost înfiinţate loturi experimentale în zone diferite din punct de vedere climatic, pentru a se determina cu exactitate zonarea culturii la nivel de ţară”, ne-a declarat Costel Vînătoru, şeful Laboratorului de la SCDL Buzău.

Bianca MusatClick pe poza pentru galerie!

Particularităţi biologice
Ştevia dulce este o plantă erbacee, perenă (în zonele mai reci, se cultivă ca plantă anuală, fiind sensibilă la îngheţ), a cărei tulpină lemnoasă de culoare verde poate atinge 100 cm înălţime, căpătând aspect de semi-arbust. Prezintă un sistem radicular viguros care emite tulpini fragile ce produc frunze mici eliptice. Frunzele au 3-4 cm lungime, florile sunt mici, albe, grupate câte 2-6 florete, iar fructul este o achenă ce conţine câte o sămânţă.

Tehnologia de cultură
Ştevia dulce preferă solurile puţin acide, pH-ul optim al solului fiind de 6,1- 6,5. Creşterea vegetativă este redusă când temperaturile coboară sub 20oC. În general, poate creşte pe diferite tipuri de sol, însă preferă terenurile bine drenate şi bogate în materie organică, pentru o bună dezvoltare vegetativă. Este o plantă iubitoare de apă, motiv pentru care se recomandă irigarea culturii la 3-5 zile pe timp de secetă şi chiar mulcirea culturii, pentru rezultate optime şi conservarea mai bună a apei în sol.
“Înfiinţarea culturii se recomandă a se face prin răsaduri, deoarece seminţele au dimensiuni mici, neuniforme şi prezintă atât o capacitate nativă de germinare redusă, cât şi o durată scurtă de păstrare a capacităţii germinative, de regulă, 3 luni.
Cultura suportă mai multe variante de înfiinţare, în rânduri echidistante, la 70 cm între rânduri şi la 30 cm între plante pe rând sau în benzi, la 30-40 cm între rânduri şi 50-70 cm între benzi”, a explicat Bianca Muşat, cercetător care s-a ocupat în cadrul Laboratorului de ameliorarea acestei plante.
Recoltarea lăstarilor tineri se poate începe la aproximativ trei luni de la plantare, influenţată foarte mult de soiul utilizat şi de zona de cultură, atunci când plantele au atins înlăţimea de 50-70 cm şi se pregătesc de înflorire. Astfel, se obţine maximum de steviol. Recoltatul se poate face mecanizat, la o distanţă nu mai mică de 10 cm de sol, pentru a ajuta la regenerarea tufei.

Schema orientativă de înfiinţare a culturii în rânduri echidistante
Fiind o plantă perenă, tulpinile care rămân pe teren vor asigura producţia anului următor. Recoltarea se recomandă a se face nu pe timp de arşiţă. Imediat după recoltare, cultura va trebui aprovizionată cu apă pentru a preveni deprecierea. După cules se recomandă începerea imediată a procesului de uscare, pentru a păstra uleiurile esenţiale de interes şi mai ales glicozidele. Astfel, în funcţie de tehnologia disponibilă şi de cantitatea de material vegetal recoltat, uscarea se poate realiza mecanic, cu ajutorul echipamentelor necesare acestei operaţiuni. “O uscare eficientă se realizează prin distribuirea materiei vegetale pe suporturi de plasă pentru a asigura o bună circulaţie a aerului sau se poate usca asemenea sunătoarei prin realizarea de buchete din plantele recoltate şi agăţarea acestora în spaţii bine ventilate”, a susţinut Camelia Bratu, cercetător în cadrul aceluiaşi laborator.

Pretabilă sistemului ecologic
Din grupa dăunătorilor care ar putea afecta ştevia dulce fac parte cicadele şi musculiţa albă. În general, specia este rezistentă la atacul agenţilor patogeni, motiv pentru care poate fi cultivată cu succes şi în sistem ecologic. Cercetările întreprinse până în prezent la SCDL Buzău demonstrează că genotipurile obţinute în cadrul lucrărilor de ameliorare pot fi cultivate cu succes în spaţii protejate, încălzite sau reci, iar în câmp, în zonele mai calde, uşor protejate peste iarnă cu folii, miniarcade, acoperirea plantelor cu resturi vegetale (paie).


PROPRIETĂŢI ALIMENTARE ŞI MEDICINALE
Frunzele şteviei dulci au un gust plăcut, dulce, care persistă câteva ore, puterea de îndulcire a acesteia poate fi de trei sute de ori mai puternică faţă de cea a zahărului, însă este influenţată de caracteristicile soiului cultivat, de zona de cultură şi de tehnologia aplicată. Frunzele pot fi utilizate la îndulcirea diverselor sosuri, băuturi, ceai, cafea, băuturi racoritoare, cocktailuri şi alte preparate asemănătoare. Totodată, se pot adăuga în salate fie din legume, fie din fructe. Nu în ultimul rând, se pot consuma ca atare, mestecate, fiind foarte apreciate de către persoanele ce au interdicţie la consumul produselor dulci şi al zahărului, consumul frunzelor de ştevie fiind o alternativă sănătoasă şi rapidă în potolirea aşa-numitei „poftă de dulce”.
Potrivit cercetărilor realizate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, ştevia dulce reglează presiunea arterială, previne apariţia cariilor, stimulează pancreasul în producerea de insulină, funcţionează ca un agent bactericid, are proprietăţi antiseptice, antiinflamatorii, hipotensive, diuretice şi cardiotonice. Rezultatele au fost foarte bune în utilizarea ei împotriva dermatitelor, eczemelor, ridurilor, înroşirii tenului, iritaţiilor. Steviolul reglează nivelul glucozei din sânge prin stimularea producerii de insulină, dar şi a capacităţii de utilizare a acesteia. S-a constatat că pentru persoanele care prezintă diabet şi obezitate este indicat consumul de ştevie dulce. Frunzele sunt sursa principală de producere a glicozidului steviol care hrăneşte pancreasul şi îl ajută, astfel, să îşi recapete funcţia normală de producere a insulinei. Totodată, conţine o mare cantitate de fenoli şi flavonoizi, ceea ce asigură capacitatea sa antioxidantă specifică. Ştevia dulce, deşi poate fi de 300 de ori mai dulce decât zaharul, conţine zero calorii. Cele două glicozide importante conţinute de această plantă sunt steviozida şi rebaudiozida, compuşi responsabili cu gustul dulce al plantei. Pe lângă acestea, mai găsim cumarine, acizi cinamici, triterpene, steroli.
Produsele care rămân după procesarea frunzelor de ştevie dulce (tulpina, frunzele neconforme) sunt adesea utilizate în producerea şi obţinerea de fertilizanţi sau adăugate ca aditivi alimentari în hrana animalelor.


Text colaj foto: Detaliu seminţe, răsad înainte de plantare şi detaliu frunză

 coll19_b

Schema orientativă de înfiinţare a culturii

 schema_b

Articol publicat în revista Ferma nr. 12/239 (ediţia 1-31 iulie 2019)

 

 

Vizualizat: 173 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere!
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?