Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Sparanghel alb şi căpşuni de la Gâlgău Almaşului

Publicat: 13 iunie 2017 - 01:06
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Revista Ferma a adunat de-a lungul anilor sute de poveşti croite în jurul fermierilor gospodari. Cu toate bucuriile, împlinirile, neajunsurile şi visurile lor. Adăugăm la colecţia noastră unicat încă o poveste frumoasă despre viaţă şi agricultură...

Faceţi cunoştinţă cu familia Mureşan. Mama Cornelia, tatăl Dorin, fiul Andrei care merge pe 18 ani şi e pasionat de utilajele din ferma familiei şi frumuşica Andreea, în vârstă de 9 ani, specialista familiei când vine vorba de... tehnici de vânzare şi convingere a cumpărătorilor. I-am cerut Andreei să ne imaginăm că suntem în piaţă în Cluj şi nu sunt hotărâtă dacă să cumpăr sau nu căpşuni de la taraba lor. Micuţa m-a convins imediat, zicând: "Vă rog frumos să gustaţi; sunt fructe din cultura noastră, proaspăt culese; le recoltăm zilnic şi sunt delicioase!". Talentul ei de bun comerciant a şi fost motivul pentru care am decis să public pe coperta ediţiei fotografia cu Andreea.

familia MureÅŸanClick pe poza pentru galerie!
Povestea agricolă a familiei Mureşan din Gâlgău Almaşului, comuna Bălan, judeţul Sălaj nu e foarte veche. Ca mulţi alţi români au luat drumul străinătăţii pentru a câştiga un ban ceva mai valoros. Cei doi soţi au lucrat timp de şapte ani în Germania, în agricultură, la sparanghel şi căpşuni. Copiii creşteau însă şi nu doreau să îi lipsească de dragostea părintească şi de o bună educaţie, aşa că Dorin şi Cornelia au rămas acasă şi au investit agoniseala în ceea ce practic ştiau deja să facă foarte bine: cultură de sparanghel alb pe 50 de ari şi un hectar cu căpşuni, totul în câmp deschis, fără folie, cu paie şi sistem de irigare.
Familia Mureşan trăieşte de pe urma activităţilor agricole. Un mic surplus financiar vine doar din salariul de contabil de şcoală al Corneliei.

Startul fermei l-a dat zootehnia
Nu doar sectorul vegetal le-a "înghiţit economiile" celor doi sălăjeni. "Activitatea de bază a fermei, de unde am pornit, este creşterea ovinelor. În prezent deţinem 500 de ovine Ţurcană şi lucrăm 50 de hectare, plus suprafaţa pentru căpşuni şi sparanghel. Am accesat măsura 141 pentru dezvoltarea activităţii zootehnice, dar nu ne gândim să mai dezvoltăm în viitor acest sector. Ne vom concentra investiţiile pe căpşun şi sparanghel", spune Cornelia Mureşan.
Laptele de la oi îl colectează (au tanc de răcire) şi îl livrează către un procesator din Baia Mare.

Sparanghelul alb, LEGUMA MINUNE!
Sparanghelul este o specie de plante erbacee cu rădăcini cărnoase şi conţine frunze nedezvoltate asemănătoare ca aspect cu solzii unui peşte. Sparanghelul este cultivat pentru lăstarii săi tineri, care au un gust plăcut şi este foarte bogat în vitamine. Detoxifiază, ameliorează durerile şi inflamaţiile din corp, previne osteoporoza, reduce riscul de boli de inimă, previne apariţia pietrelor la rinichi... şi lista de binefaceri e lungă. A fost descoperit şi a început să fie consumat în vremea lui Ludovic al XIV-lea aşa că nu degeaba este numit "hrana regilor".
Foarte răspândit în cultură şi consumat preponderent în statele din Vestul Europei, sparanghelul nu a prins încă rădăcini în România, cu toate că e plin internetul cu reţete... ispititoare pentru gurmanzi.
Şi mai rar pentru România este sparanghelul alb. Sincer, nu am auzit să-l cultive cineva. L-am găsit însă în ferma familiei Mureşan. Au cumpărat material biologic din Olanda, tehnologia o ştiau deja din Germania, de când mergeau la muncă, aşa că şi-au spus: de ce nu?! E mult mai greu să cultivi sparanghel alb, faţă de cel verde, costurile sunt mai mari, mai ales cu înfiinţarea culturii, dar producţia e bună: undeva la 6 tone media la hectar.

Vrem să vă convingem să CONSUMAŢI SPARANGHEL!
Anul acesta m-am reîntâlnit cu cei patru membri ai familiei Mureşan la Agraria, în Cluj. La fel de simpatici şi optimişti mi-au mărturisit că ar avea nevoie de puţin ajutor pentru promovarea acestei legume minunate. Ne-au adus să gustăm sparanghel alb murat şi a fost foarte bun. Am servit colegii şi vizitatorii standului Ferma şi toţi s-au arătat încântaţi de gustul inedit al sparanghelului!
"Totul a fost foarte bine pentru ferma noastră până anul acesta, când am întâmpinat greutăţi la desfacerea acestei legume minunate - sparanghelul. Cu căpşunii nu avem treabă, merg foarte bine pe piaţă, avem chiar cerinţe mai mari decât producem. Din păcate însă, sparanghelul nu este cunoscut la noi aşa că am apelat la echipa de la revista FERMA pentru a vă informa despre această legumă. Noi practic nu am recoltat decât pentru prieteni şi familie", spune Cornelia.
Ce este foarte interesant la această legumă e că poţi recolta doar cât ai nevoie, în perioada aprilie-iunie, lăsând apoi planta să crească până anul viitor, fără ca aceasta să îşi piardă din calităţile nutritive. Iar acest ciclu durează 10 ani!
Sigur că tradiţia de consum nu apare cu una, cu două. Dar vă recomand cu încredere să consumaţi această legumă gustoasă şi foarte sănătoasă. Cornelia Mureşan are şi o grămadă de reţete pe care le-a încercat si vi le poate împărtăşi.

Îmi doresc sincer ca acest articol să fie o provocare la consumul de sparanghel pentru Dvs., cei care citiţi. Şi asta mai ales pentru că mi-a plăcut foarte mult modul în care au pus problema desfacerii cei doi fermieri. Ar putea oricând să comercializeze întreaga recoltă de sparanghel alb la export, însă ei vor ca acesta să rămână în ţară, pentru a fi consumat de români.


Nicoleta DRAGOMIR,
consumator de sparanghel


DIN BENEFICIILE CONSUMULUI DE SPARANGHEL
• detoxifiază, are proprietăţi antiîmbătrânire, ameliorează durerile şi inflamaţiile din corp, previne osteoporoza, reduce riscul de boli de inimă şi malformaţiile congenitale;
• per porţie, sparanghelul conţine aproximativ 288 de miligrame de potasiu, recunoscut pentru capacitatea sa de a reduce grăsimea de pe abdomen, 3 grame de fibre care îmbunătăţesc digestia, are doar 40 de calorii, 0 colesterol sau grăsimi;
• potrivit specialiştilor americani de la UCLA, sparanghelul este leguma numărul 1 în procesele de detoxifiere;
• Folaţii din sparanghel fac ca această legumă să deţină importante proprietăţi anticancerigene. Tot folaţii sunt cei care ajută la reducerea inflamaţiilor şi ameliorarea durerilor, dar şi la reducerea riscului de boli de inimă;
• Sparanghelul este bogat în vitamina K, care ajută la dezvoltarea şi creşterea densităţii osoase;
• Asparagina, un alt compus din sparanghel are efect diuretic, deci ne ajută să eliminăm toate toxinele şi sarea în exces din organism, creşte rezistenţa organismului la oboseală şi asigură funcţionarea normală a ficatului;
• Acidul folic şi folaţii din sparanghel sunt extrem de indicaţi în regimul alimentar al viitoarelor mămici;
• Sparanghelul are efecte benefice şi asupra tractului urinar, prevenind infecţiile şi apariţia pietrelor la rinichi.

 

 

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 10 (193) din 1-15 iunie 2017

Vizualizat: 85 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

CUM FACI 80 DE TONE DE VARZĂ PE HECTAR

CUM FACI 80 DE TONE DE VARZĂ PE HECTAR

Compania Seminis împreună cu Naturevo şi NaanDanJain au strâns fermierii din vestul şi
sudul ţării în ferma Banat Melon din Vizejdia, judeţul Timiş, pentru a le prezenta un lot
demonstrativ cu şase hibrizi de varză şi un hibrid de conopidă din gama Seminis.
Interviuri cu:
VIOREL DINU, promotor naţional Seminis România
FLORIAN LAZĂR, director tehnic Naturevo
RĂZVAN MANOLACHE, agent vânzări NaanDanJain
HEINZ WOLF, administrator ferma Banat Melon
Reporter Agroinfo: Violeta Mâţ
Operator imagine: Claudiu Borobei

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb GENETICA WWS, CAMPIOANA UNGARIEI CEA MAI MARE EXPOZIŢIE ZOOTEHNICĂ DIN UNGARIA
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?