Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

SOS! Viticultura şi vinificaţia din România la un pas de colaps!

Publicat: 17 iulie 2020 - 13:14
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Sectorul vitivinicol autohton traversează una dintre cele mai grele perioade. Este chiar la un pas de colaps din cauza condiţiilor economice dificile create de pandemia de Covid-19.

Personalul implicat în activităţile de producţie şi de procesare a strugurilor are un grad înalt de specializare şi, prin urmare, şomajul tehnic nu reprezintă o soluţie economică pertinentă, ci echivalează cu sistarea totală a activităţii sau cu intrarea în insolvenţă/faliment a multora dintre cramele mici şi mijlocii.
În plantaţiile viticole, activitatea a fost şi continuă să se desfăşoare la limita de existenţă, nicidecum aşa cum ar fi fost firesc într-un domeniu în care nu poţi opri producţia. La toate acestea, se adaugă criza forţei de muncă.

HoReCa a returnat vinurile

Sectorul viticol românesc comercial însumează aproximativ 40.000 ha. În sectorul vitivinicol activează aproximativ 400.000 angajaţi direct angrenaţi economic. ”Suntem furnizori pentru HoReCa, drept consecinţă încasările noastre s-au diminuat între 40% şi 80%. Restaurantele au returnat vinurile, mai ales din cauza incertitudinii asupra viitorului imediat al afacerilor de profil. Stocurile de vin au devenit extrem de mari, iar îmbutelierile s-au oprit. Toată lumea aştepta ca, până în toamnă, să se golească cramele şi să fie făcut loc noii producţii. Însă, acum, iată, se apropie noua recoltă şi situaţia este deosebit de grea” arăta Valeriu V. Cotea, secretar al Comisiei de Oenologie din cadrul OIVV şi preşedinte al PNVV.

sos viticultura 1_b

Concurenţa vine de-afară

Academicianul ieşean atenţionează că ţări precum Italia ori Spania au avut producţii foarte bune, iar pe fondul susţinerii din partea propriilor state, există probabilitatea de a livra vin pe piaţa românească la preţuri foarte mici, pe care producătorii români nu şi le permit. ”De exemplu, Italia a propus ca distilarea de criză să fie de 3 milioane de hectolitri de vin, adică aproape cât întreaga producţie a României. Este o foarte mare nevoie de susţinere din partea statului român. Dacă anul acesta, să zicem, vinul nu se va putea vinde, trebuie să ne gândim şi să dirijăm lucrurile în aşa fel încât, în următorii ani, să existe o redresare şi o continuitate, deoarece descreşterea şi declinul viţei de vie apare imediat”, menţiona Valeriu V. Cotea.

Întreprinderile aflate în reorganizare sunt şi mai vulnerabile

Accesul întreprinderilor aflate în reorganizare la măsurile fiscale şi sociale specifice situaţiei pandemice este vital. ”Tocmai acestea au fost omise, în condiţiile în care aici sunt dificultăţile cele mai mari. Am trimis o petiţie şi către Ministerul Justiţiei, spre a explica faptul că îndeosebi aceste întreprinderi trebuie ajutate, deoarece statutul de unităţi aflate în reorganizare a fost dobândit tocmai ca urmare a faptului că există probleme, având nevoie de timp pentru reorganizare şi redresare. Or, omiterea lor din seria posibililor beneficiari de facilităţi chiar le trimite direct în faliment”, sublinia preşedintele PNVV.
Anual, România produce aproximativ 4-4,5 mil. hl de vin şi, în condiţiile în care vinul nu se află în top 5 alimente de bază susţinute inclusiv de către reţelele de supermarketuri, se solicită ajutor din partea statului român deoarece este vorba despre un domeniu care reprezintă o mândrie naţională.

sos viticultura 2_b

Micii producători sunt în cel mai mare pericol

În privinţa dificultăţilor din anul 2020, este de subliniat faptul că în condiţiile în care, inclusiv ca urmare a susţinerii distilării şi stocării de criză, unităţile care dispun de volume mai mari vor reuşi să se menţină pe o anumită linie de plutire, micii producători sunt în cel mai mare pericol. ”Aceştia, acum, se chinuie să facă faţă şi efectelor secetei din primăvară. Chiar dacă viţa-de-vie este mai rezistentă la condiţiile caracterizate prin lipsă de apă în sol, efectele se văd atât în privinţa cantităţii şi a calităţii producţiilor, cât şi asupra stării plantaţiilor. Or, micii producători, decapitalizaţi şi fără forţă de muncă, vor avea de întâmpinat probleme în faţa cărora nu ştim dacă vor putea rezista de unii singuri. La aceştia se va vedea în modul cel mai accentuat influenţa sprijinului financiar direct de 1000 euro pe hectarul de viţă-de-vie, pentru a putea continua activitatea şi pentru a ajunge, în toamnă, cu vinul în cramă”, observa Valeriu V. Cotea.
România deţine peste 200 de mii de hectare cu viţă-de-vie, prin programe de reconversie pe aproximativ 40 de mii de hectare realizându-se deja plantaţii moderne, de talie mondială.

 Valeriu V. Cotea_b

”Bine că s-au găsit soluţii ca să plece în străinătate forţa de muncă... Mă rog, fiecare ţară îşi conduce lucrurile după propriile reguli şi priorităţi”
VALERIU V. COTEA
secretar al Comisiei de Oenologie din cadrul OIVV şi preşedinte al PNVV

10 MĂSURI URGENTE ÎN SECTORUL VITIVINICOL
Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) şi Asociaţia pentru Promovarea Vinului Românesc (APVR) au solicitat autorităţilor naţionale de profil măsuri de sprijin pentru prevenirea colapsului sectorului vitivinicol românesc. Citiţi în numărul viitor ce soluţii au identificat reprezentanţii sectorului.

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi

Vizualizat: 806 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?