SOS! Viticultura şi vinificaţia din România la un pas de colaps!

Personalul implicat în activităţile de producţie şi de procesare a strugurilor are un grad înalt de specializare şi, prin urmare, şomajul tehnic nu reprezintă o soluţie economică pertinentă, ci echivalează cu sistarea totală a activităţii sau cu intrarea în insolvenţă/faliment a multora dintre cramele mici şi mijlocii.
În plantaţiile viticole, activitatea a fost şi continuă să se desfăşoare la limita de existenţă, nicidecum aşa cum ar fi fost firesc într-un domeniu în care nu poţi opri producţia. La toate acestea, se adaugă criza forţei de muncă.

HoReCa a returnat vinurile

Sectorul viticol românesc comercial însumează aproximativ 40.000 ha. În sectorul vitivinicol activează aproximativ 400.000 angajaţi direct angrenaţi economic. ”Suntem furnizori pentru HoReCa, drept consecinţă încasările noastre s-au diminuat între 40% şi 80%. Restaurantele au returnat vinurile, mai ales din cauza incertitudinii asupra viitorului imediat al afacerilor de profil. Stocurile de vin au devenit extrem de mari, iar îmbutelierile s-au oprit. Toată lumea aştepta ca, până în toamnă, să se golească cramele şi să fie făcut loc noii producţii. Însă, acum, iată, se apropie noua recoltă şi situaţia este deosebit de grea” arăta Valeriu V. Cotea, secretar al Comisiei de Oenologie din cadrul OIVV şi preşedinte al PNVV.

Concurenţa vine de-afară

Academicianul ieşean atenţionează că ţări precum Italia ori Spania au avut producţii foarte bune, iar pe fondul susţinerii din partea propriilor state, există probabilitatea de a livra vin pe piaţa românească la preţuri foarte mici, pe care producătorii români nu şi le permit. ”De exemplu, Italia a propus ca distilarea de criză să fie de 3 milioane de hectolitri de vin, adică aproape cât întreaga producţie a României. Este o foarte mare nevoie de susţinere din partea statului român. Dacă anul acesta, să zicem, vinul nu se va putea vinde, trebuie să ne gândim şi să dirijăm lucrurile în aşa fel încât, în următorii ani, să existe o redresare şi o continuitate, deoarece descreşterea şi declinul viţei de vie apare imediat”, menţiona Valeriu V. Cotea.

Întreprinderile aflate în reorganizare sunt şi mai vulnerabile

Accesul întreprinderilor aflate în reorganizare la măsurile fiscale şi sociale specifice situaţiei pandemice este vital. ”Tocmai acestea au fost omise, în condiţiile în care aici sunt dificultăţile cele mai mari. Am trimis o petiţie şi către Ministerul Justiţiei, spre a explica faptul că îndeosebi aceste întreprinderi trebuie ajutate, deoarece statutul de unităţi aflate în reorganizare a fost dobândit tocmai ca urmare a faptului că există probleme, având nevoie de timp pentru reorganizare şi redresare. Or, omiterea lor din seria posibililor beneficiari de facilităţi chiar le trimite direct în faliment”, sublinia preşedintele PNVV.
Anual, România produce aproximativ 4-4,5 mil. hl de vin şi, în condiţiile în care vinul nu se află în top 5 alimente de bază susţinute inclusiv de către reţelele de supermarketuri, se solicită ajutor din partea statului român deoarece este vorba despre un domeniu care reprezintă o mândrie naţională.

Micii producători sunt în cel mai mare pericol

În privinţa dificultăţilor din anul 2020, este de subliniat faptul că în condiţiile în care, inclusiv ca urmare a susţinerii distilării şi stocării de criză, unităţile care dispun de volume mai mari vor reuşi să se menţină pe o anumită linie de plutire, micii producători sunt în cel mai mare pericol. ”Aceştia, acum, se chinuie să facă faţă şi efectelor secetei din primăvară. Chiar dacă viţa-de-vie este mai rezistentă la condiţiile caracterizate prin lipsă de apă în sol, efectele se văd atât în privinţa cantităţii şi a calităţii producţiilor, cât şi asupra stării plantaţiilor. Or, micii producători, decapitalizaţi şi fără forţă de muncă, vor avea de întâmpinat probleme în faţa cărora nu ştim dacă vor putea rezista de unii singuri. La aceştia se va vedea în modul cel mai accentuat influenţa sprijinului financiar direct de 1000 euro pe hectarul de viţă-de-vie, pentru a putea continua activitatea şi pentru a ajunge, în toamnă, cu vinul în cramă”, observa Valeriu V. Cotea.
România deţine peste 200 de mii de hectare cu viţă-de-vie, prin programe de reconversie pe aproximativ 40 de mii de hectare realizându-se deja plantaţii moderne, de talie mondială.

”Bine că s-au găsit soluţii ca să plece în străinătate forţa de muncă... Mă rog, fiecare ţară îşi conduce lucrurile după propriile reguli şi priorităţi”
VALERIU V. COTEA
secretar al Comisiei de Oenologie din cadrul OIVV şi preşedinte al PNVV

10 MĂSURI URGENTE ÎN SECTORUL VITIVINICOL
Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) şi Asociaţia pentru Promovarea Vinului Românesc (APVR) au solicitat autorităţilor naţionale de profil măsuri de sprijin pentru prevenirea colapsului sectorului vitivinicol românesc. Citiţi în numărul viitor ce soluţii au identificat reprezentanţii sectorului.

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi