Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Sortimentul de măr (I)

Publicat: 06 februarie 2013 - 16:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Mărul, una din cele mai cultivate specii la noi în țară, având ca pondere 30% din producția de fructe autohtonă, este și specia cu cel mai mare număr de soiuri create în lume - aproape 8000. Cunoașterea și familiarizarea cultivatorilor de meri cu soiurile cele mai bune, recomandate pentru introducerea în livezi, constituie una dintre verigile reușitei în pomicultură

Click pe poza pentru galerie!

Răspândirea în plantații a soiului de măr Jonathan, denumit poate și acum de către tradiționaliști "regele merelor", este pe cale să fie depășită de alte soiuri, care prezintă mai puține defecte decât acesta.

 

Evoluție și perspective

În perioada anilor 1980-1990, s-au plantat masiv suprafețe cu pomi în toate zonele țării, sortimentul la măr cuprinzând la acea dată, pe lângă Jonathan, și Golden Delicious, Starkrimson, Idared, Wagner, care au alcătuit aproape 2/3 din materialul săditor plantat în livezi.

Restul de până la 100% era reprezentat de soiuri noi, precum: Frumos de Voinești, Delicios de Voinești, Rădășeni, Fălticeni, Ardelean, Delia, dar și soiurile cu rezistență crescută la boli și dăunători, precum Prima, Romus 1, Romus 3, Pionier, Voinea, Generos sau Florina.

Diversificarea sortimentului de mere și creșterea calității fructelor a fost întotdeauna un obiectiv major al cercetării românești. S-au avut în vedere rezultatele de producție obținute în parcelele experimentale ale stațiunilor de cercetare pomicole zonale, care prin aplicarea tehnologiilor corecte au scos în evidență potențialul productiv ridicat al soiurilor introduse și zonate.

Comparativ cu evoluția sortimentului de mere în Europa vestică (Italia, Franța, Spania, Germania), diferențele sunt evidente, datorită specificului zonal și al tradiției în consum. Astfel, soiul Golden Delicious ocupă în jur de 40% din producția de mere, urmat de grupa Red Delicious cu 10-15%, apoi soiurile nou promovate cu 20% din producție (Gala, Jonagold, Braeburn, Fuji etc.).

În ultimii ani, s-a intensificat interesul pentru merele rezistente genetic la boli, care încep să ocupe un loc important în orientarea cultivatorilor datorită scăderii numărului de tratamente fitosanitare (Prima, Florina, Baujade, Jonafree, Liberty, Enterprise, Golden Lasa etc).

Echilibrarea sau armonizarea soiurilor recomandate în sortiment trebuie să aibă la bază îmbinarea însușirilor calitative ale fructelor cu potențialul productiv ridicat, rezistența sporită la boli și, nu în ultimul rând, cu epoca de coacere și de păstrare.

Trebuie menționat locul important pe care-l ocupă soiurile create la noi în țară, adaptate condițiilor pedoclimatice foarte diverse de plantare, precum și răspândirea mare a soiurilor Florina, Idared, Generos, Ardelean, Prima, Romus 3, apreciate atât de cultivatori, cât și de consumatori.

În acest sens, dorim să prezentăm publicului larg, dar mai ales cultivatorilor, noile soiuri românești, rod al creației ultimelor stațiuni de cercetare care au supraviețuit în anii din urmă și care probabil vor contribui, în scurt timp, la îmbunătățirea conveerului actual de măr.

 

Noile soiuri românești

În cele ce urmează, prezintăm succint câteva soiuri înregistrate de ISTIS în perioada 2008-2009, în Catalogul Oficial românesc, iar în ediția din februarie 2013 vom detalia soiurile înscrise în Catalog în anul 2007.

Chindia - soi înregistrat în anul 2008, creat la SCDP Voinești.
Fructul este mijlociu spre mare ca mărime, globulos, cu cavitatea calicială largă și mijlociu de profundă, pedunculul foarte scurt și gros; cavitatea pedunculară este largă și mijlociu-profundă; culoarea de fond nu este vizibilă, acoperită cu roșu purpuriu sub formă de zone continue cu striuri puțin delimitate; pulpa este de culoare crem și foarte fermă.

Pomul este semiviguros, cu portul etalat, prezintă rezistență la rapăn și la făinare.
Produce constant încă din anul al 3-lea de la plantare, are o bună capacitate de producție - 33,4 kg/pom, ajungând la o producție de 34,0 t/ha, altoit pe M 106.

Fructele cântăresc cca. 187 g, cu SU 13,6%, având maturitatea de consum târzie. Se păstrează în depozit până în decada a treia a lunii februarie.

Dacian - soi înregistrat în anul 2009, creat la SCDP Voinești.
Fructul este mare, conic, cu cavitatea calicială mijlociu de largă și adâncă; cavitatea pedunculară este largă și mijlociu - profundă; culoarea de fond e galben-închis pe suprafață foarte mare; pulpa este fermă și de culoare crem.

Pomul este de vigoare mijlocie, ramificat, cu portul etalat; prezintă rezistență la rapăn și este puțin atacat de făinare. Necesită un număr redus de tratamente (4-6), față de 12-14 , câte se efectuează la soiurile sensibile la boli. Produce constant încă din anul al 3-lea de la plantare; are o bună capacitate de producție - 21 kg/pom, ajungând la o producție de 28 t/ha, altoit pe M 106.

Fructele au în medie 200 g, SU - 14,8% și calități organoleptice deosebite. Maturitatea de consum este mijlocie până la târzie (septembrie-octombrie); se păstrează în depozit cu răcire naturală până în luna aprilie.

Discoprim - soi înregistrat în anul 2008, creat la SCDP Voinești.
Fructul este de mărime mijlocie spre mare, cu pedunculul gros și de lungime mijlocie, cavitatea pedunculară este largă și adâncă, culoarea de fond e verde-gălbui cu roșu purpuriu de intensitate mijlocie, repartizat în zone continue și pestrițe; pulpa este de culoare crem și are fermitate medie.

Fructele au în medie 173-190 g, SU - 14,2% și au calități organoleptice deosebite. Maturitatea de consum este mijlocie spre târzie (decada a III-a lunii septembrie), cu păstrare în depozit până în luna ianuarie.

Pomul este de vigoare mijlocie, ramificat, cu portul etalat; are o bună comportare la atacul de făinare. Produce constant încă din anul al 4-lea de la plantare; are o bună capacitate de producție - 16,5 kg/pom, ajungând la 20,6 t/ha, altoit pe M 106.

Inedit (foto) - soi înregistrat în anul 2009 de SCDP Voinești.
Fructul este mare, pedunculul are grosime și lungime mijlocie; cavitatea pedunculară e largă și mijlociu-profundă; culoarea de fond este verde albicios, acoperită cu roșu roz de intensitate deschisă, repartizată în zone continue cu striuri; pulpa este de culoare verzuie și fermă. Pomul este de vigoare mijlocie, ramificat, cu portul etalat; prezintă imunitate de câmp la rapăn și o bună comportare la atacul de făinare, necesitând un număr redus de tratamente cu fungicide.

Produce constant încă din anul al 4-lea de la plantare; are o bună capacitate de producție - 37,5 kg/pom, ajungând la 46,6 t/ha, altoit pe M 106.

Fructele au în medie 175-190 g, SU - 13,8% și calități organoleptice deosebite. Maturitatea de consum este târzie la foarte târzie (5 -10 octombrie); se păstrează în depozit cu răcire până în luna martie. Se utilizează pentru consumul în stare proaspătă.

Pomona - soiul a fost înregistrat în anul 2008, fiind creat la SCDP Voinești.
Fructul este de mărime mijlocie, cilindric îngust, cu cavitatea calicială largă și adâncă, pedunculul e mijlociu și gros; cavitatea pedunculară este largă și adâncă, culoarea de fond nu este vizibilă, fiind acoperită de roșu -urpuriu de intensitate foarte mare, repartizată în zone continue, cu pulpa crem și fermă. Fructele au cca. 170 g, având maturitatea de consum târzie și se păstrează în depozit până în luna februarie.

Pomul este semiviguros, de tip ramificat, cu portul etalat, are comportare bună la rapăn și rezistență sporită la făinare. Produce constant încă din anul al 3-lea de la plantare, are o bună capacitate de producție - 26,6 kg/pom, ajungând la 27 t/ha, altoit pe M 106.

Remar - soiul înregistrat în anul 2008 a fost creat la SCDP Voinești.
Fructul este de la mijlociu la mare, pedunculul este de grosime și lungime mijlocie; cavitatea pedunculară e largă și mijlociu-profundă; culoarea de fond nu este vizibilă, fiind acoperită cu roșu de intensitate înschisă, repartizată în zone continue cu striuri puternic delimitate; pulpa este de culoare crem și cu fermitate mijlocie. Fructele au în medie 200 g, SU - 13% și calități organoleptice deosebite. Maturitatea de consum este de la mijlocie la târzie și se păstrează în depozit cu răcire naturală până în luna noiembrie.

Pomul este de vigoare puternică, ramificat, cu portul etalat, prezintă imunitate de câmp la rapăn și e slab atacat de făinare. Produce constant încă din anul al 3-lea de la plantare, are o bună capacitate de producție - 27 kg/pom, ajungând la 29 t/ha, altoit pe M 106.

Rustic - soi înregistrat în anul 2008 și creat la ICDP Pitești - Mărăcineni.
Fructul este mijlociu ca mărime, obloid cu cavitatea calicială largă și mijlociu de adâncă, pedunculul este foarte scurt și gros; cavitatea pedunculară e largă și mijlociu-profundă; culoarea de fond e verde-albicioasă, acoperită cu roșu de intensitate mijlocie repartizată în zone continue cu striuri puternic delimitate; pulpa este de culoare albă și are fermitate.

Pomul este semiviguros, de tip ramificat, cu portul etalat, având comportare bună la atacul de rapăn și la făinare. Necesită un număr redus de tratamente cu fungicide.

Produce constant încă din anul al 3-lea de la plantare, are o bună capacitate de producție - 14,7 kg/pom, ajungând la recolte de 20,5 t/ha, altoit pe M106.

Fructele au în medie 130-160 g, conținut în acid ascorbic 4,53 mg/100g, substanțe minerale - 0,19 g/100 g, flavone - 0,79 mg/100 g, antociani - 1,50 mg/100g, ßcaroten - 0,099 și SU peste 12%. Maturitatea de consum este de la mijlocie la târzie (decada a treia a lunii septembrie) și se păstrează în depozit până în luna martie.

Voinicel - soiul înregistrat în anul 2009 a fost creat la SCDP Voinești.
Fructul este de mărime mijlocie, pedunculul este scurt și de grosime mijlocie; cavitatea pedunculară e largă și mijlociu-profundă; culoarea de fond este verde-albicioasă, acoperită cu roșu brun de intensitate mijlocie, repartizată în zone continue cu striuri puternic delimitate; pulpa este de culoare verzuie și are fermitate.

Pomul este de vigoare mijlocie, ramificat, cu portul etalat, prezintă imunitate de câmp la rapăn și este puțin atacat de făinare. Produce constant încă din anul al 3-lea de la plantare, are o bună capacitate de producție - 22,2 kg/pom, ajungând la o recoltă de 27,7 t/ha, altoit pe M 106.

Fructele au în medie 170-175 g, SU - 13%, cu calități organoleptice deosebite. Maturitatea de consum este de la mijlocie la târzie (10-25 septembrie) și se păstrează în depozit cu răcire naturală până în luna noiembrie.

 

TIPURI DE SOIURI PROMOVATE ÎN PRODUCȚIA AUTOHTONĂ

În România, sortimentul de măr este orientat ca pondere la înmulțire astfel: 80% spre soiuri de iarnă, 10-15% spre soiuri de toamnă și numai 5-10% spre soiuri de vară. În categoria soiurilor de iarnă se promovează cele cu rezistență genetică la boli (peste 50%), care se cultivă cu 6-8 stropiri fitosanitare anual, deci cu economii însemnate la investiția în pesticide și carburant.

Vizualizat: 2576 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
TRAIAN IANES
|
02. 22, 2013. Friday 10:40
DE UNDE SE POATE PROCURA SOIUL DE MAR INEDIT,DACA POATE FI TRIMIS PRIN POSTA , CIT COSTA UN PUIET?cIND INCEPE VINZAREA LOR? MULTUMESC
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?