Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

SOLARUL... cu tot ce sporeşte şi creşte-n izvorniţă

Publicat: 01 februarie 2012 - 16:00
3 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

După un an agricol cu roade bogate, dar nepreţuite pe piaţa naţională, producătorii de legume au reluat activitatea legumicolă, mai întâi în spaţiile protejate, unde îşi pregătesc răsadurile

Click pe poza pentru galerie!

Silviu Costea, fermier din comuna gălăţeană Valea Mărului, s-a născut cu 38 de ani în urmă într-o familie de legumicultori din tată-n fiu. Mama sa a fost timp de 27 de ani şefă de echipă la grădina fostului CAP.

Când a terminat şcoala, Silviu s-a retras la vatră şi s-a apucat de legume: ”Pasiune din familie, dacă suntem născuţi în aşa ceva! Am fost singurul din Valea Mărului care am început legumicultura în sistem protejat”, spune acesta cu mândrie nedisimulată.

Dacă nu-l ajutau părinţii, „nu dădeam înainte, mă duceam la vale”! Tot ei l-au finanţat pentru a-şi cumpăra tractor, plug reversibil şi freză.

 

Ucenicie, la „şcoala” marilor recolte de la Matca

Silviu Costea şi-a făcut ucenicia timp de un an în Matca. „Am învăţat munca în solar: data când se seamănă în răsad, care-i temperatura optimă, succesiunea lucrărilor, ştiinţa stropirilor, a stimulatorilor, datul după aţă, culesul...”.

După ce a deprins tainele solarului, a plecat acasă şi s-a apucat de treabă. „Cât am muncit la Matca, mi-am cumpărat teren, am făcut fântână, solar şi am început să fac trufandale în fiecare an”. În sat, i-a iniţiat şi pe alţi tineri în frumoasa „artă” a producerii răsadului! În Valea Mărului sunt înregistraţi vreo 300 de legumicultori, iar visul lui este să înfiinţeze un grup de producători.

Are o jumătate de hectar de solar, unde plantează varză, roşii şi castraveţi. Câte 15 mii de fire din fiecare. Are şi un tronson de 10 ari „la cald”, cu sobe ce ard rumeguşul şi unde va produce castraveţi Cornişon.

Valea Mărului este o zonă propice pentru varza timpurie. De câţiva ani, cultivă soiul olandez „Tucana”, la 10 ari face cam 7-8 tone. Cumpără sămânţa de la Unisem Tecuci. „În primăvara trecută am avut probleme cu răsadul de varză. Nu lega, plecau câte 2-3 inimi din plantă. Mai târziu mi-a spus că un lot semincer olandez s-a polenizat. Mi-au dat alte seminţe la schimb, de aceiaşi bani, vreo 7 milioane de lei vechi”.

 

„Dulceaţa” îngrăşământului organic

Acum a pregătit solarul pentru noul ciclu de producţie. Varza timpurie iese cu două săptămâni înaintea celei din câmp!

După ce a eliberat terenul de resturile vegetale, a arat din toamnă, la 35 cm, şi a făcut o trecere cu freza rotativă. A fertilizat terenul cu îngrăşăminte organice, 30 tone/ha. Gunoiul îl împrăştie manual, cu furca, îl lasă o săptămână, ca pământul să tragă „dulceaţa” îngrăşământului.


Solarul - spaţiul protejat al „Mirabilei seminţe”

Silviu Costea a pregătit 40 de ari pentru cultura de varză. Soiul „Tucana”. Jumătate din suprafaţă va fi protejată cu folie de polietilenă sau agril - pânză de protecţie împotriva îngheţului. Folia este foarte scumpă, a ajuns la 15 lei/kg, iar pentru rândul al doilea de folie, de calitate inferioară, 10,5 lei/kg.

Recent a semănat varza şi roşiile. Silviu Costea ne explică cum se procedează. Mai întâi, aşază seminţele unele lângă altele, cu grijă, la adâncimea de 1-2 cm, într-un pat germinativ extrem de bine pregătit.

Distanţa între rânduri: 5-8 cm, apoi udă cât permite pământul. Patul, format din două părţi pământ şi o parte mraniţă, trebuie să aibă o temperatură între 18 şi 20 °C. Plăntuţele de varză ies după cinci zile, iar cele de roşii, după opt zile de germinaţie.

După răsărire, temperatura trebuie coborâtă la 14-16 °C, până la repicat, adică după două săptămâni. Lucrarea de repicat o realizează în ghiveciuri nutritive. Lucrarea o face numai împreună cu soţia sa, Gina, nu lasă pe altcineva. După operaţiune, plantele se udă, iar după alte două săptămâni, se răresc. La o săptămână, se trece la plantatul în câmp.

 

Plantatul în câmp

Fermierul oferă şi alte explicaţii tehnologice: ”Fac vaduri, plantez răsadul cam pe 10 martie; acopăr cu folie (acril), las două săptămâni. Apoi, dezvelesc pentru aerisire timp de două zile, ud cu o doză de 2 l de apă la fiecare fir de plantă, la săptămână.

Pentru tratamente, stropesc cu „Dithan”, împotriva manei (două linguri/15 l apă) şi „Talstar”, insecticid acaricid (15 miligrame/15 l apă), după care stropesc cu atomizorul. Dezvelesc cultura, o las o zi, apoi o stropesc, cam o oră durează totul, las să se usuce, apoi o acopăr. Fac patru asemenea tratamente la interval de şapte zile”.

 

Firul subţire cu cheltuială se ţine

Silviu Costea are amărăciunea unei munci în zadar: „Anul 2011 a fost zero-zero, scor alb, nu am câştigat mai nimic. Am investit 240 milioane şi de-abia am scos puţin peste. La un an bun, de regulă, scoţi de patru-cinci ori banii cheltuiţi. 2011 a fost unul foarte prost, s-au scumpit toate, seminţele, imputurile”.
Legumicultorul mă introduce în „tunelul” cheltuielilor.

La 10 ari de varză se cheltuiesc cam 20 de mil. lei vechi. Sămânţa - 1,5 mil. lei, folia - 7 mil., patru tratamente - 2 mil., forţa de muncă - 500 mii pe zi la plantat, cam cinci oameni - 2,5 mil., apoi prăşitul de trei ori, doi oameni prăşesc 10 ari pe zi...

 

Comuna fără piaţă agroalimentară

Silviu Costea a fost motorist, a lucrat ca lăcătuş mecanic în Şantierul Naval. Acum, ştie că trebuie să producă şi să vândă. Dar unde? În comuna Valea Mărului nu există piaţă agroalimentară. Poate cu noile promisiuni electorale, se va amenaja un punct de desfacere pentru produsele agricole realizate de vălmăreni.

Vizualizat: 1471 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
3.
intrebari
|
01. 06, 2013. Sunday 22:58
as dorii sa fac si eu vreo 3-4 solarii in jur de 500 mp si poate cineva sa-mi spuna de unde sa cumpar folie de acoperit solariile .astept raspuns .va multumesc
2.
sfaturi
|
05. 17, 2012. Thursday 10:38
vreau sa mapuc de legumicultura pamant am nitei bani am nu am experienta cine ma poate ajuta cu sfaturi ce va multumesc adr mes bazil63
1.
solarul
|
02. 21, 2012. Tuesday 17:30
mai taie din cheltuieli nene ca sunt exagerate ai lucra in legumicultura numai pentru muschi
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere!
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?