Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Socoteli pe minus în livadă

Publicat: 10 aprilie 2018 - 00:51
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Scriam în primul număr Ferma din luna decembrie 2017 despre tendinţa clară de modificare a structurii livezilor înfiinţate în România în ultimii ani, în sensul că se manifestă un apetit tot mai mare pentru culturile de nuc şi de cireş. Însă foarte mulţi investitori se aventurează în înfiinţarea de plantaţii pomicole cu specii aparent mai bănoase, fără a deţine informaţiile tehnice necesare succesului.

Nucul are solicitări speciale încă de la plantare. Soiurile trebuie alese cu atenţie, să fie adaptate climatului din România şi fiecărei microregiuni. ”S-ar putea să greşim din start dacă plantăm soiuri care, e adevărat, pot fi foarte bune, dar care provin din alte ţări, cu climat diferit de al nostru, mult mai cald sau mai temperat decât cel din România. Or, astfel de soiuri nu rezistă la iernile din ţara noastră. De exemplu, se anunţa o iarnă cu temperaturi de până la -30oC. Pentru zona Moldovei, nu ar fi condiţii foarte diferite faţă de iernile de altădată, caracteristice acestui teritoriu. Dar materialul săditor adus din zonele cu climat mai călduros are şanse minime de a rezista. Astfel, în plantaţie pot apărea goluri foarte mari, care nu înseamnă altceva decât goluri în respectiva investiţie”, sublinia Margareta Corneanu, şefa Pepinierei Sârca a SCDP Iaşi.

Pepiniera Sârca a SCDP Iaşi_b
Soiurile produse în România pot fi plantate în orice zonă, dar sortimentul trebuie ales corect. La nuc, sensibilităţile soiurilor româneşti pot apărea primăvara, dacă se ivesc temperaturi scăzute, aşa cum a fost în 2017. De asemenea, precipitaţiile din primăverile reci, în perioada de înflorire, pot împiedica polenizarea, scăzând producţia. ”Aceste lucruri ţin tot de cunoaşterea tehnică. Se vor petrece mai ales atunci când în plantaţie există un singur soi. De exemplu, la Pepiniera Sârca producem patru soiuri omologate, respectiv Miroslava, Anica, Velniţa şi Ovidiu. Sunt soiuri adaptate pentru orice colţ al României, ştiut fiind faptul că nucul poate fi plantat oriunde până la altitudinea de 800-1000 m. De aceea, atrag atenţia asupra faptului că toţi investitorii care ştiu mai puţine aspecte ştiinţifice despre nuc, dar şi despre cireş, şi care se avântă către aceste culturi sperând că dau lovitura cu specii mai uşoare şi căutate pe piaţă, trebuie să se informeze”, atenţiona specialistul pepinierist.

Pepiniera Sârca a SCDP Iaşi_b

George - cel mai cerut soi de cireş
Şi la cireş cererile sunt în creştere semnificativă, din toate zonele ţării. Cel mai solicitat a fost soiul George - foarte tardiv, cu coacerea fructelor la sfârşitul lunii iulie - început de august. ”La micii fermieri, George rămâne soiul preferat, fiindcă este plăcut să serveşti cireşe, cumva, în extrasezon. Dar cei care au plantat suprafeţe mai mari, pentru producţie comercială, au ponderat acest soi şi cu altele, deoarece la început de august gustul consumatorilor deja este în tranzit către piersici, caise, prune timpurii. Se ţine cont de ceasul interior al gusturilor. Însă, dintre toate cele 15-20 de soiuri produse de noi - deţinând şi Centrul de Excelenţă al Cireşului din România -, soiul George a fost cel mai solicitat”, explica Margareta Corneanu.
Pepiniera Sârca produce o varietate de aproximativ zece soiuri la fiecare specie. “La cireş/vişin, măr, prun, gutui, cais, piersic, nuc ne-am oprit la o paletă variată de soiuri, de la cele precoce şi până la cele cu coacere târzie, astfel încât să răspundem şi dorinţei gospodarilor care ar vrea să poată avea toate speciile în grădină, indiferent de zona geografică în care se găsesc. Astfel, nu mai rămâne decât să primească sfatul specialistului legat de stabilirea sortimentului şi a soiurilor şi fişa cu recomandări tehnice pentru plantare/întreţinere”, concluziona specialistul ieşean.

 Margareta Corneanu_b

Margareta Corneanu: “Diferenţele la înflorit sunt foarte mici între soiurile noastre de nuc. Dar ne pot ajuta atunci când apar precipitaţii şi temperaturi mai scăzute primăvara. În general, nucul îşi face singur polenizarea, dar având o varietate de soiuri în plantaţie, ele se pot ajuta între ele şi nu vom avea o diminuare atât de mare a producţiei în anul respectiv“.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/206 (ediţia 1-31 ianuarie 2018)

Vizualizat: 220 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

VIZITATORI LA AGRARIA 2017 (I)

VIZITATORI LA AGRARIA 2017 (I)

Vizitatorii spun ce caută la Agraria, cea mai mare şi mai dinamică expoziţie agricolă în câmp din Transilvania, organizată de DLG Intermarketing, la Jucu, în judeţul Cluj. Peste 28.000 de vizitatori au fost la Agraria în 2017, cu 50 la sută mai mulţi decât în 2016.


Redactor: Violeta Mâţ
Imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGRARIA, o ediţie care promite! FarmFacts pentru agricultura de precizie
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?