Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Simptomatologia bolilor la cultura cartofului

Publicat: 27 iunie 2012 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Mana şi pătarea brună a frunzelor sunt două boli ale cartofului foarte cunoscute. Există însă şi alte afecţiuni ale cartofului care, de multe ori, se confundă sau, cel mai grav, se neglijează. Şi acestea pot determina pierderi însemnate de recoltă. În acest articol vă prezentăm simptomatologiile, cunoscute sau mai puţin cunoscute, ale bolilor cartofului

Click pe poza pentru galerie!

Mana cartofului - Phytophtora infestans - este o boală periculoasă ce se întinde cu mare repeziciune în întreagul areal de cultură al cartofului. Într-un lan cu un soi predispus la infecţie, mana poate distruge cultura în doar două săptămâni.

Ciuperca poate infecta întreaga plantă: frunze, tulpini, tuberculi. Mai întâi se formează pete pe frunze, la început sub forma picăturilor de transpiraţie. Apoi, curând, apare un puf alb-cenuşiu pe marginea petelor de pe partea inferioară a frunzelor. Pete gri-maronii apar ulterior pe faţa superioară a frunzelor. Petele sunt clar definite, dar neuniforme.

Nervurile nu limitează evoluţia petelor. Cele de pe tulpină sunt alungite. Sporii nu pot infecta decât în prezenta apei. Dacă frunzele sunt umede minimum 5 ore, mana poate să degenereze în infecţie. Temperatura ideală de dezvoltare a manei este de 15-20 °C. La peste 25 °C ciuperca nu mai evoluează.

Combaterea este greoaie şi costisitoare. Prevenirea însă se poate controla cu produse simple, de contact, dar repetate la 7-12 zile în condiţii favorizante de dezvoltare a manei.

Pătarea brună a frunzelor - Alternaria solani - creează probleme în zonele calde din Europa Centrală şi în cea mediteraneană. Semnele acestei boli sunt petele mici de pe frunze, cu colţuri rotunjite şi inele concentrice. Petele se dezvoltă în special între nervuri. Primele simptome apar pe frunzele mai bătrâne, la începutul înfloritului. Alternaria se poate dezvolta la temperaturi de 10-35 °C, dar preferă temperaturile ridicate.

Tuberculii infectaţi prezintă pete la suprafaţă, încercuite de o margine ca o denivelare, colorată în roşu sau în albastru-ocru închis. Ţesutul afectat este uscat şi dur. Prevenirea şi combaterea se pot realiza în general cu aceleaşi produse utilizate pentru mană.

Râia făinoasă - Spongospora subterranea - pătrunde prin zoospori în celulele rădăcinilor şi ale stolonilor. Sporii care rămân în sol sau pe tuberculii nedistruşi pot germina în următorii 6 ani şi chiar mai târziu. Toate părţile plantei subterane sunt afectate mai ales în condiţii de umidiate excesivă sau după irigaţii. Umflături de culoare deschisă pot apărea pe rădăcini, ducând la ofilirea plantelor. Infecţia se poate extinde prin sămânţa de cartof, gunoiul de grajd şi prin solul infectat.

Verticilioza sau Veştejirea plantelor - Verticillium dahliae - rezistă în sol fără nici o plantă gazdă până la 7 ani. În condiţii favorabile, boala dezvoltă miceliu pe tulpinile cartofului dar şi pe buruienile din jur. Simptomele sunt foarte diferite, dar cea mai importantă este uscarea tulpinilor în perioada de înflorire, pe jumătate, ca după o lovitură.

Tulpina devine la bază de culoare verde-deschis, iar porţiunea afectată se colorează în albastru până la gri-plumburiu. Când se taie capătul stolonului, ţesutul vascular capătă culoarea galben-maro. Simptomele tipice sunt coloraţiile pe jumătate ale frunzelor şi lăstarilor.

Veştejirea bacteriană - Pseudomaonas solanacearum - e favorizată de climatul tropical şi subtropical. Plantele se ofilesc începând cu vârful primei tulpini a plantei. Ofilirea începe imediat după apariţia plăntuţei.

Testul de recunoaştere: capătul unei tulpini infectate proaspăt secţionat şi introdus în apă lasă o mucozitate de culoarea laptelui. Dacă se secţionează tuberculii infectaţi, se văd picături de mucus pe inelele vasculare. Solul se lipeşte de mucoasă, iar colţii care ies din tuberculii infectaţi sunt de culoare maro-necrotică.

Rhizoctonioza - Rhizoctonia solani - apare pe diferite tipuri de soluri. Coaja neagră pe tubercul este simptomul caracteristic. Ciuperca rezistă în depozit şi în sol sub formă de scleroţi sau sub formă de miceliu în ţesutul plantelor moarte. Cele mai mari pagube se înregistrează la temperaturi sub 10 °C.

Pe tulpinile infectate se pot observa pete brune spre gri, adâncituri cu hife lungi şi închise la culoare; petele pot înconjura tulpina, iar părţile plantei de deasupra infecţiei mor. Planta încearcă să supravieţuiască formând noi muguri sub zona afectată. Colţii apăruţi în aceste locuri nu se dezvoltă şi mor în câteva zile.

Stolonii infectaţi dau naştere unor tuberculi aerieni sau sub formă de sticlă cu câteva frunze în vârf. Unul dintre semnele caracteristice este stratul de puf alb de la baza tulpinii, chiar deasupra solului.  Distrugerea tulpinii pe cale chimică favorizează cicatrizarea brutală (coaja neagră).

Putregaiul roşu - Rhisoctonia crocorum - are mai multe plante gazdă şi, ocazional, cartoful. Frunzele se deschid la culoare, iar boala se poate confunda cu o viroză, apoi palntele se ofilesc şi mor. Tuberculii infectaţi sunt acoperiţi cu miceliu roşu-purpuriu. Coaja devine apoi gri şi se usucă.

Putregaiul alb - Sclerotinia sclerotiorum - este prezentă la mai multe culturi, în special la legume, rapiţă, muştar, floarea soarelui, dar şi la cartof. Se manifestă prin pete de culoare verde-deschis cu aspect umed la baza frunzelor, în răni sau în locurile în care rămân resturi de flori pe frunze. Se dezvoltă un puf alb pe frunze iar pe tulpini apar pete. Tulpinile afectate se îngălbenesc, prezintă găuri de-a lungul lor şi au o textură pergamentoasă. Tulpinile se rup adesea în dreptul petelor.

Prevenirea şi combaterea bolilor cartofului se realizează chimic dar mai ales cultural. Folosirea unei seminţe sănătoase, certificate, scuteşte fermierul de cheltuieli suplimentare şi de pierderi. Reţetele chimice de prevenire şi de combatere sunt foarte diverse. În fiecare judeţ există reprezentanţi ai firmelor producătoare de pesticide care pot furniza fungicide şi recomandări de aplicare.

De asemenea, specialiştii Ministerului Agriculturii din teritoriu (unităţi fitosanitare, centrele de consultanţă şi camerele agricole) pot furniza relaţii competente în domeniu.

 

BOLI CARE SE MANIFESTĂ ÎN A DOUA PARTE A VEGETAŢIEI

Putregaiul uscat - Fusarium species - se dezvoltă în special pe leziuni, în ultima parte a vegetaţiei, în special în timpul recoltării. Leziunile mecanice favorizează instalarea bolii. Simptomele devin vizibile la câteva săptămâni după recoltare. Puful alb-albastru, câteodată alb-roşu, se dezvoltă în cavităţile tuberculului. În cazul unei bune aerisiri şi ventilaţii, rănile se pot vindeca în 3-4 zile dacă temperatura este de 18-22 °C.

Dacă temperatura este mai scazută de 15 °C sau mai mare de 24 °C şi umiditatea e relativ mică, vindecarea este prea lentă pentru a opri infecţia. Ţesuturile se usucă şi tuberculii se mumifică. Metodele preventive de evitare a infecţiei sunt cele mai eficiente. Măsurile chimice sunt scumpe şi neecologice.

Gangrena (fomoza) - Phoma Exigua - apare în climate răcoroase. Simptomele sub formă de “urme de deget” devin evidente imediat după recoltare. Putregaiul se extinde în tuberculi în toată masa. Infecţia se produce prin lenticele, ochi sau răni deschise. Gangrena nu se poate dezvolta când temperatura este mai mare de 8 °C. Coaja din jurul putregaiului se dezvoltă în mai multe straturi paralele. Pereţii cavităţilor formate sunt acoperiţi cu un puf alb, apoi negru-violet.

Putregaiul roz al tuberuculilor - Phitophtora erytroseptica - apare mai ales în zonele răcoroase şi temperate. Infecţia este favorizată de excesul de apă şi de temperaturile înalte. Ciuperca rezistă pe resturile de plante moarte dar şi pe ţesuturile vii. Uneori apar tuberculi aerieni în câmp. Tuberculii afectaţi au scurgeri de mucus cu textură de cauciuc. Coaja devine roz spre roşu după secţionare. Miroase a terebentină. Sunt atrase şi muştele. Putregaiul apare la capătul stolonilor şi se întinde la tuberculii sănătoşi.

Cercosporioza - Mycovellosiella concors - este specifică climatelor reci şi umede. Se dezvoltă în aceleaşi condiţii ca şi mana, dar mai târziu. În jurul leziunilor apare culoarea verde-deschis cu margini vag definite. Mai târziu, apare un puf închis la culoare ca o pâslă, precum şi spori pe dosul frunzei. Petele devin necrotice şi uneori pata este înconjurată de o linie închisă la culoare spre roşu-purpuriu. Boala arată ca şi Alternaria, dar fără inele concentrice.

Vizualizat: 3964 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?