Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

SIMONA IERTEA: CULTIVAREA CĂPŞUNILOR este CHIMIE! Ce GREŞELI să EVITAŢI în SOLAR!

Publicat: 02 martie 2020 - 19:46
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

SIMONA IERTEA, din Ineu, jud. Arad, a câştigat tableta Samsung pusă în joc la Concursul de fotografii organizat de Revista Ferma şi Massey Ferguson România, prin Tehnodiesel şi General Leasing, la Agromalim 2018.

tableta-agromalim-2018_bSIMONA şi CIPRIAN IERTEA sunt tineri şi foarte muncitori. Fac agricultură de când se ştiu, dar nu la dimensiuni mari. La un moment dat lucaru 10 ha de teren pe care cultivau porumb, grâu şi floarea soarelui. Mai cresc şi porci şi câteva zeci de pui de carne pe an. Anul trecut s-au reorientat: au înfiinţat două solarii cu căpşuni, au pus mai puţin grâu şi porumb, iar pe un hectar au pus ceapă galbenă. Pe suprafeţe mai mici au cultivat porumb dulce şi dovleac pentru copt.

Simona Iertea a lucrat câţiva ani în Spania, unde mergea câte trei săptămâni pe an, iarna, şi lucra la producerea de stoloni. Spune că aşa „a prins drag de căpşuni”. În 2017, a decis că nu mai vrea să plece deloc de lângă copii, aşa că şi-au făcut propria afacere cu căpşuni, la ei acasă: au înfiinţat două solarii cu căpşuni, pe 13 ari, într-o grădină la marginea oraşului Ineu. Pe terenul unde sunt solariile există curent, apă, o rulotă unde se poate dormi şi au şi internet, precum şi cameră de supraveghere video.

Soiul pe care l-au ales este Albion, un soi remontant timpuriu, foarte rezistent, importat direct de către o firmă de lângă Oradea, de la care au cumpărat şi solariile şi care le oferă şi consultanţă în primul an de la înfiinţarea culturii. Au plantat în toamnă 6.400 de stoloni. Investiţia totală (solarii, stoloni etc.), pentru care au luat un credit pe cinci ani, a costat 12.000 de euro, din care au recuperat deja aproape jumătate. Au fost şi ei uimiţi de ce recoltă bună au avut chiar din primul an. „Am plantat în august, ei au rodit în septembrie şi octombrie. Ne-a luat prin surprindere cât e de lucru, dar şi recolta”, spune Simona Iertea.

Greşeli în solarul cu căpşuni

Asta, chiar dacă au comis câteva greşeli, pentru că ei nu au ştiut ce şi cum să facă şi nici nu au fost sfătuiţi bine: „Nu am ştiut că trebuie să facem dezinfecţia solului prin mai, iunie când am început pregătirea terenului. Am pierdut mult din cauza asta. Eu am crezut că este mult mai uşor, dar sunt multe detalii pe care nu mi le-am imaginat. Peste iarnă, închidem solarul şi folosim şi folie microporoasă, dar în primăvară, când s-a încălzit, noi aeriseam, dar n-am ştiut că trebuie să dăm jos complet uşile şi pereţii solarului când sunt deja 20 de grade afară, iar primul rod l-am ars din cauza căldurii.

Iar hrana este adevărată chimie. Nu poţi să dai hrană pentru rădăcină în loc să dai pentru fruct. Din cauză că nu am ştiut ce tratamente să aplicăm, am pierdut aproape jumătate din plantele dintr-un solar, pe care a trebuit să le înlocuim. Şi vara asta a fost foarte ploioasă, iar noi am aflat târziu că ar fi trebuit să facem şanţuri în lateralul solarului pentru scurgerea apei. Sunt multe lucruri pe care nu le-aş fi bănuit să fie aşa de grele şi de complexe. Am avut boli în solar, iar consultantul ne-a spus că de când începem recoltatul nu mai trebuie să aplicăm nici un tratament. E cea mai mare prostie, pentru că planta este epuizată. Sunt substanţe pe care poţi să le aplici şi poţi să recoltezi şi după trei zile”, recunoaşte Simona Iertea, hotărâtă să înveţe cât mai multe despre cultura căpşunului şi să nu mai repete nici o greşeală.

capsuni-de-ineu_bProducţie din mai până în octombrie

Nu au făcut un calcul exact, dar din mai până în iulie au recoltat cam 100 de kilograme de căpşuni la fiecare două zile, apoi producţia a început să scadă. Au ieşit cu primele fructe la piaţă pe 1 mai, când preţul era mare, şi au căpşuni şi acum. În august au tăiat plantele, iar în septembrie acestea au început să rodească din nou. „În primăvară am vândut cu 18 lei kilogramul, de acasă, şi cine a cumpărat de la mine a vândut mai departe, la poarta casei, cu 28 de lei. Cel mai ieftin am vândut cu 8 lei kilogramul. Ca să intrăm în supermarket, preţurile sunt foarte mici”, ne-a spus Simona Iertea.

Din mai până în octombrie, îi găsiţi pe Simona şi Ciprian Iertea pe pagina de Facebook „Căpşuni la Ineu” sau, săptămânal, la piaţă la Ineu şi la Pâncota, în judeţul Arad. Ne-au spus că au vândut toată toată producţia din ultima săptămână din septembrie prin comenzi pe Facebook (recunoaştem că noi le-am dat ideea, dar meritul şi munca sunt ale lor).

Muncă multă şi migăloasă şi puţini vor să muncească

Familia Iertea are cinci copii: două fete şi trei băieţi. Cel mai mare are 9 ani, iar cel mai mic este o fetiţă de 1 an şi trei săptămâni. Ciprian lucrează şi la Detaşamentul de Pompieri din Ineu, iar la căpşuni lucrează amândoi. Când copiii nu sunt la şcoală şi la grădiniţă, fac cu rândul în solar. Ziua lor de muncă începe când se luminează afară şi se încheie noaptea târziu, după ce copiii dorm. Deşi au sistem de fertigare, ziua de lucru începe şi se termină cu udatul plantelor pe frunze, pentru că în solar nu se formează rouă.

„Nu greu, ci foarte greu găseşti oameni la lucru. E teroare cu mâna de lucru”, afirmă Simona Iertea.

Culesul se face neapărat dimineaţa, înainte de a pleca cu căpşunile la piaţă. Culeg doar ea şi soţul său. La curăţat şi tăiat plantele au avut aproape toată vara cel puţin două ajutoare. Cel mai mult au avut încă cinci persoane care i-au ajutat în solar. Pe unele le-au găsit doar la 30 de kilometri distanţă, chiar dacă le-au plătit mai mult decât primesc zilierii din zonă în mod obişnuit.

Un proiect care nu a primit finanţare

Simona şi Ciprian Iertea au încercat să obţină fonduri europene pentru instalarea tinerilor fermieri. Proiectul lor, depus anul acesta în august, a primit 80 de puncte, dar nu a primit şi finanţare, deşi anul trecut au fost finanţate proiecte cu punctaj chiar mai mic.
Ar fi vrut să treacă pe un sistem hidroponic suspendat, ca să îşi uşureze munca. Acum au în plan să mai cumpere teren, pentru că nu pot cultiva căpşuni mult timp pe aceeaşi parcelă.

„Mai bine rămânem specializaţi pe o singură cultură”

Într-un fel, nu regretă că proiectul lor nu a primit finanţare. „Prin proiectul pe care l-am depus, ne angajam să cultivăm în continuare ceapă, dar românească. Anul acesta am pus ceapă olandeză. De pe un hectar am recoltat cam 800 de kilograme. Am vândut-o la piaţă şi la o cantină din Arad, cu 2,5 lei kilogramul, dar de-acasă au venit intermediarii să mi-o cumpere cu 1,4 lei pe kilogram. Cum s-o dau cu preţul ăsta? Am cumpărat cu 3,5 lei kilogramul de arpagic. Ne gândeam că dacă n-am scos cu ceapa olandeză, care s-a făcut foarte mare şi frumoasă, nici cât am plătit semănatul şi sămânţa, ce rentabilitate e? Plus că s-a intercalat cu munca în solar şi, pentru că a trebuit să lucrăm noi, am pierdut la căpşuni. Mai bine rămânem specializaţi pe o singură cultură”, mai spune Simona Iertea.

Vezi detalii şi FOTO AICI: A câştigat TABLETA la AGROMALIM 2018!

Simona Iertea ne-a spus că ştia Revista Ferma de la unchiul ei, care lucrează 50 ha cu cereale tot în Ineu, jud. Arad. A adăugat că va folosi chiar ea tableta pe care a câştigat-o la Concursul de fotografii Ferma de la Agromalim 2018, ca să citească pe internet informaţii despre cultura căpşunului.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 16/221 (ediţia 15-30 septembrie 2018)

Vizualizat: 1431 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!