Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Sfecla roşie ecologică ia drumul Spaniei!

Publicat: 03 decembrie 2018 - 13:53
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Aurel Petruş, fermier din Ştefan cel Mare, judeţul Călăraşi, face o agricultură ecologică dinamică, cu abordări tehnologice inovatoare şi cu rezultate din ce în ce mai bune. Cu rotaţii în 12-14 culturi diferite, dar şi cu folosirea atentă a produselor certificate ecologic.

 

Ajung aproape în fiecare an la Aurel Petruş şi întotdeauna am impresia că timpul s-a dilatat. Pentru că aici găsesc noutăţi atât în ceea ce priveşte achiziţia de utilaje ori extinderea activităţii, dar mai ales în dinamica cu care se adaptează economiei de piaţă.

Sfecla roşie de România, regină pentru consumatorii din Spania
Anul acesta l-am prins în mijlocul activităţii de recoltat sfeclă roşie cu o combină nouă pe care a dat 37.000 euro. De fapt, sfecla roşie l-a pus la o cheltuială (a se citi investiţie!) de peste 100.000 euro. Imediat după recoltat, sfecla intră într-o linie de sortare (cumpărată la mâna a doua cu 30.000 euro), apoi în big bags-uri. Big bags-uri care sunt aşezate rapid într-un depozit cu atmosferă controlată, cu o capacitate de circa 100 tone (achiziţionat special pentru sfecla roşie), în aşteptarea camioanelor. Cu o zi înainte, patru camioane au luat drumul Spaniei, acolo unde sfecla este curăţată, fiartă şi pusă apoi în pungi vidate, patru câte patru. Aurel Petruş spune că a crescut mult cererea de sfeclă roşie ecologică şi de aceea a fost nevoit să înfiinţeze şi cultura a doua, pe o solă de 14 ha de unde anterior a recoltat mazăre de toamnă şi camelină (2.700 kg mazăre şi 700 kg camelină/ha, într-o cultură combinată în care camelina oferă sprijin mazării de toamnă). În ziua vizitei mele recoltatul sfeclei roşii se făcea pe o solă de 11,85 ha, cu o producţie medie de 50 t/ha (la un preţ mediu de 200 euro/tonă), iar pe sola de 14 ha de cultura a doua am găsit o echipă de femei care aplicau erbicidul... “Sapazin” (praşilă manuală) cu metoda tradiţională a sapei! Cu siguranţă, este un business bun, dar care necesită un volum intens de muncă, din ceea ce am văzut cu ochii mei.

Sfecla roşie ecologică ia drumul SpanieiClick pe poza pentru galerie!

Produsele Daymsa certificate ecologic l-au ajutat foarte mult pe Aurel Petruş
Este vorba de Naturcomplet G - un ameliorator de sol, obţinut dintr-un cărbune special de suprafaţă. Leonardita, produs sub formă granulată ce poate fi aplicat mecanizat, reprezintă o soluţie ideală pentru îmbunătăţirea calităţii solului şi favorizarea absorbţiei elementelor nutritive. A fost folosit ca starter la cultura de sfeclă roşie, dar l-a mai aplicat cu mare succes şi la seminţele de porumb, care, în urma tratamentului, nu au mai fost scoase de ciori din pământ. „Am amestecat seminţele de porumb cu Raiza Mix. Este un produs de ultimă generaţie creat special pentru stimularea puternică a dezvoltării radiculare şi creşterea absorbţiei hranei, mai ales în faza de germinare şi transplantare sau ori de câte ori planta se află în perioada de înflorire, legare, dezvoltare fructe, boli, stres. Raiza Mix conţine extract de alge marine - Ascophyllum nodosum - total solubil în apă şi îmbogăţit cu L-aminoacizi liberi) şi Naturcomplet G, iar boabele au căpătat culoarea pământului. Oricum, probabil că această culoare l-au făcut pe principalul meu dăunător la porumb (noi nu avem probleme cu răţişoara aici), cioara, să nu mă mai deranjeze în lan. Desigur că ciorile atacă şi când porumbul este abia răsărit, dar anul acesta nu am mai avut aceste atacuri”, povesteşte fermierul călărăşean despre efectul de mantă al folosirii fertilizantului starter Naturcomplet G de la Daymsa.
Seminţele de grâu le-a tratat cu Raiza Mix (2 l/t) împreună cu Naturcomplet G şi sulfat de cupru. Şi a obţinut recolte de 5,1 tone/ha. La sfecla roşie a folosit produsul de top al Daymsa, Naturamin WSP (80% aminoacizi liberi) pentru a elimina stresul din perioada de secetă din primăvară (când au fost aproape 60 de zile fără ploaie). „Am intervenit cu 700 g/ha Naturamin WSP aplicat foliar, împreună cu sulfat de cupru, şi am salvat cultura!”, arată Aurel Petruş, cu un ton bucuros, binefacerile Naturaminului. Produs pe care l-a folosit cu succes şi la rapiţă, atât în toamnă, cât şi la fiecare tratament pentru evitarea stresului.
Soluţiile pe care Aurel Petruş le obţine din urzică continuă să fie din ce în ce mai bune. Acum scoate un piretroid din boji, care se dovedeşte un insecticid foarte bun şi relativ ieftin. Locul unde făcea amestecul de găinaţ de găină cu dolomită a fost ocupat de linia de sortare, dar în momentul când va termina platforma de 20.000 tone pentru bălegar, va ridica acolo o construcţie pentru continuarea acestui procedeu de amestec foarte bun pentru plante.

Noutăţile fermierului din Ştefan cel Mare se văd şi la utilaje
Aurel Petruş a reuşit să-şi cumpere o combină de recoltat cereale de la Titan Machinery, un Case IH 6140 cu Axial Flow, care a venit şi cu un bonus gras, o remorcă T 680 Pronar. Este foarte mulţumit de combină, chiar încântat. La fel de mulţumit este şi de achiziţia unei semănători Horsch Pronto 6 DC, pe care a ales-o în principal pentru cultura de rapiţă. Iar dacă tot a cumpărat de la Mewi ceva, nu a putut să nu achiziţioneze şi un tractor Fendt.
Foarte important este şi faptul că în toamna aceasta mai ridică trei hale pentru găinile ouătoare care fac deja celebrul „Gălbenuş de Bărăgan”. Semn că piaţa este în creştere pe sectorul ecologic. Aşa se face că parcul tehnologic se extinde în fiecare an. Chiar şi maşinile cu care se deplasează în teren. Deşi Aurel Petruş spune că cel mai bun pentru deplasările pe cele 1.300 ha este tot Dusterul, de care nu se desparte, deşi am văzut şi un 4X4 japonez adăstând în parcarea de la birourile fermei.

Un asolament aproape perfect
Dar principala sa grijă rămâne diversificarea plantelor de cultură pentru asigurarea unui asolament aproape perfect. De aceea, anul acesta a avut 342 ha cu grâu, 376 ha cu floarea-soarelui (o cultură care arăta impresionant!), 145 ha cu rapiţă, 115 ha cu năut (nu a fost un an prea fericit pentru năut), 100 ha cu mazăre de toamnă şi camelină, 89 ha cu porumb, 30 ha cu soia pentru boabe (din care 8,8 ha le-a pus din pricină că fasolea a avut probleme, ca şi bobul, şi a trebuit să le întoarcă), 89 ha cu in pentru ulei, lucernă pe 4,3 ha şi secară pe aproape 5 ha. „Aproape că le-am pomenit pe toate”, spune fermierul, zâmbind cumva obosit. Apoi am luat drumul câmpului, acolo unde m-a impresionat floarea-soarelui, care nu avea buruieni aproape deloc, dar şi femeile cu sapa care serveau prânzul la umbra unei remorci, ca o întoarcere în satul meu, acolo unde praşila mecanică este încă cel mai bun erbicid!


IMPLICAT ÎN ASOCIEREA FERMIERILOR DIN SECTORUL ECOLOGIC
Aurel Petruş păstrează o relaţie bună şi cu platforma AIDER, de unde a luat ideea să pună rapiţă amestecată cu lucernă, cu ajutorul semănătorii Horsch Pronto 6 DC. În aşa fel încât după recoltarea rapiţei să rămână lucerna pe sol pentru fixarea azotului într-un mod cu totul şi cu totul natural. Aurel Petruş a participat la platforma organizată de Bioterra la Cluj, unde au semnat actul de constituire al asociaţiei.
A fost prezent, pentru al doilea an, la târgul eco de la Bacău, organizat de Marius Caşiş şi Ion Toncea.


Aurel Petruş: “Eu recomand şi folosesc arătura. Cel puţin în cultura ecologică minim tillage nu se pretează. Chiar şi cu arătura am avut ocazia să obţin insuccese, din pricina îmburuienării. Mai ales la inul pentru ulei”.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 19/221 (ediţia 1-14 noiembrie 2018)

 

Vizualizat: 64 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?