Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Septembrie, hotarul dintre struguri şi vin

Publicat: 02 septembrie 2014 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

• recolta de struguri este mai mică decât anul trecut

Click pe poza pentru galerie!

Anul 2014 a fost capricios din punct de vedere climatic, plantaţiile viticole fiind afectate de boli criptogamice (mana, făinarea viţei de vie), dăunători (acarieni eriofizi) şi grindină. În acest an se preconizează o producţie mai mică cu 25-50% faţă de anul precedent.

Cele mai afectate zone viticole sunt Dealu Mare şi Vrancea. Pierderile de producţie din acest an sunt cauzate în special de apariţia manei viţei de vie (rot gri) pe inflorescenţe şi a făinării în fenofaza de formare a boabelor şi compactarea strugurilor, dar şi de ploile cu grindină căzute în diferite momente ale dezvoltării viţei de vie. De asemenea, din cauza ploilor, costurile de producţie sunt mai mari, deci va fi mai greu pentru producătorii viticoli să-şi recupereze cheltuielile.

 

Fenologic, viţa de vie a evoluat normal

Din punct de vedere fenologic, viţa de vie a avut o evoluţie normală, caracteristică fiecărui soi în parte. Putem spune că ploile care au căzut în perioada aprilie - iulie au favorizat o virulenţă mare a bolilor criptogamice la viţa de vie, dar au avut şi un impact pozitiv asupra creşterilor normale a boabelor şi o compactare bună a ciorchinilor.

În perioada august -septembrie, regimul hidric este deficitar, favorizând maturarea strugurilor şi acumularea compuşilor organici în boabe. Pe fondul prognozelor meteorologice pentru luna septembrie, vremea va fi în general normală din punct de vedere termic în majoritatea arealelor viticole, exceptând estul, sud-estul şi vestul ţării, unde temperaturile medii ale aerului se vor situa peste valorile normale (secetă pedologică şi atmosferică accentuată). Maturarea strugurilor se va face astfel în condiţii normale, cu acumulări optime de zaharuri.

De asemenea, pe lângă factorii climatici, maturarea strugurilor va fi influenţată şi de factorii tehnologici, cum ar fi: încărcătura mare de struguri lăsată pe butuc, dozele de îngrăşăminte folosite etc. Astfel, în cazul în care pe butuc a fost lăsată o încărcătură mare de struguri, care nu a fost susţinută prin fertilizare, repercusiunile se vor vedea în maturarea târzie a strugurilor şi în calitatea slabă a producţiei.

Un aspect de care trebuie ţinut cont este starea de sănătate a aparatului foliar deoarece, în timpul maturării strugurilor, cele mai mari cantităţi de zaharuri sunt furnizate de frunzele situate în imediata apropiere a acestora. Din cauza viruleţei bolilor (mană, făinare) din perioada mai - iulie şi a dăunătorilor, în mod special a acarienilor eriofizi, la anumite soiuri/butuci s-a redus suprafaţa foliară a butucilor necesară pentru aprovizionarea optimă cu glucide a strugurilor şi, ca urmare, procesul de maturare va avea de suferit.

 

Maturitatea tehnologică şi recoltarea strugurilor

Din punct de vedere tehnologic, soiurile pentru vin se vor recolta la maturitate deplină, care corespunde cu momentul în care strugurii au atins greutatea maximă, iar conţinutul de zaharuri se menţine stabil pentru câteva zile. La sfârşitul perioadei de maturare, aciditatea totală a mustului este cuprinsă între 3 şi 11 g/l H2SO4, diferită în funcţie de soi şi condiţiile climatice din perioada de maturare. Valorile optime ale acidităţii trebuie să fie cuprinse între 4 şi 5 g/l H2SO4.

În condiţile climatice ale anului 2014 şi în funcţie de arealul viticol, maturarea deplină se va realiza începând cu 10-15 septembrie la soiurile timpurii şi se va eşalona până la sfârşitul lunii octombrie. La recoltarea strugurilor se va ţine cont de: rezistenţa acestora la atacul de putregai cenuşiu, pierderile de producţie, eficienţa economică a strugurilor lăsaţi la supramaturare, capacitatea de vinificaţie. Astfel, prima dată se vor recolta strugurii sensibili la putregaiul cenuşiu, apoi soiurile pentru vinuri albe de calitate, urmate de soiurile pentru vinuri aromate, iar la sfârşit soiurile pentru vinuri roşii de calitate, la care maturitatea tehnologică se realizează la acumularea maximă de antociani.

Strugurii din soiurile de mare producţie destinaţi obţinerii unor vinuri de consum curent se vor recolta la maturitatea deplină sau chiar înainte de aceasta, iar strugurii pentru vinurile roşii de calitate trebuie recoltaţi la 10-15 zile după maturitatea deplină. Pentru evitarea pierderilor de producţie în cazul plantaţiilor cu suprafeţe mari, se recomandă ca recoltatul să înceapă cu 3-4 zile înainte de momentul maturării tehnologice, astfel încât la jumătatea culesului să se atingă stadiul de maturare dorit.

 

Condiţii pentru supramaturarea strugurilor

În cazul în care toamna va fi lungă şi călduroasă, se pot lăsa strugurii să ajungă la supramaturare în vederea obţinerii vinurilor licoroase. Ca urmare a pierderii apei prin evaporare, producţia de struguri scade cu 15-35 la sută, iar din acest motiv supramaturarea prezintă interes doar la soiurile cu capacitate mare de acumulare în zaharuri cum sunt Pinot gris, Chardonay şi Grasa de Cotnari. De asemenea, pe fondul unor condiţii climatice aparte cum ar fi toamna lungă, precipitaţiile puţine, zilele ceţoase dimineaţa şi însorite după-amiaza, are loc un caz particular de supramaturare a strugurilor, şi anume înobilarea acestora (mucegaiul nobil - botritizarea).

Datorită condiţiilor ecologice speciale pe care le necesită botritizarea strugurilor, aceasta poate avea loc numai în podgoriile cu climat favorabil şi la soiurile care parcurg faza de supramaturare a strugurilor. De exemplu: soiul Grasă de Cotnari în podgoria Cotnari, soiul Furmint în podgoria Miniş, soiul Sauvignon la Drăgăşani, Pinot Gris în podgoria Murfatlar şi Riesling italian în podgoria Dealurile Bujorului.

La SCDVV Bujoru se obţine un vin dulce natural - Prinţesa Covurluiului - din supramaturarea strugurilor de Riesling italian, medaliat de nenumărate ori cu aur şi argint la concursuri nationale şi internaţionale de vinuri. Ultima distincţie a fost medalia de argint la Concursul internaţional de vinuri Bucureşti 2014.


SCDVV Bujoru: Transfer tehnologic al rezultatelor din cercetare

S.C.D.V.V Bujoru, în parteneriat cu Compania BASF, a organizat în data de 26 august 2014 workshop-ul „Evaluarea eficacităţii produselor BASF în combaterea bolilor şi dăunătorilor viţei de vie”. La acţiune au participat: fermieri privaţi, viticultori particulari, specialişti de la S.C.D.V.V Bujoru şi reprezentanţi ai companiei BASF.

Scopul acestei activităţi de transfer tehnologic a fost acela de a informa producătorii viticoli cu privire la eficienţa produselor fitosanitare asupra combaterii bolilor şi dăunătorilor în condiţiile climatice ale acestui an destul de capricios, ce a favorizat o agresivitate ridicată a ciupercilor criptogamice. Plecând de la faptul că principala boală întâlnită în România este mana (Plasmopara viticola) (80,7%), iar pe al doilea loc se află făinarea (62%), în condiţiile climatice ale anului 2014 s-a aplicat în sistem experimental tehnologia BASF pentru protecţia culturii de viţă de vie la soiul Băbească neagră. Tehnologia BASF a constat în aplicarea produselor fitosanitare, şi anume: Kumulus WG pentru făinare, Delan, Acrobat MZ, Polyram, Copac pentru mană, Cabrio Top (mană, făinare şi putregaiul negru), Fastac 10 EC pentru molia strugurelui generaţiile I-II şi Cantus pentru putregaiul cenuşiu.

A fost prezentată eficienţa produselor BASF asupra gradului de atac al bolilor criptogamince, prin transpunerea rezultatelor obţinute în câmp. Astfel, s-a evidenţiat faptul că interacţiunea dintre soi şi produsele folosite în combaterea manei la viţa de vie a avut o eficacitate ridicată, cu un grad de atac nesemnificativ (GA - 0,67% pe frunze şi GA - 0,0% pe struguri). Produsele aplicate pentru combaterea făinării viţei de vie au ţinut agentul patogen sub control (GA - 0% frunze - struguri) până la compactarea ciorchinilor, când s-a înregistrat un grad de atac de 1,33% pe struguri (grad de atac nesemnificativ).

Concluzionând, putem spune că produsele BASF au asigurat o protecţie uniformă a aparatului foliar şi implicit a strugurilor în condiţiile climatice ale anului 2014.

Vizualizat: 805 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?