Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

SECETĂ în PODGORII - înainte de recoltare, bobul are nevoie de apă

Publicat: 03 octombrie 2019 - 09:40
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Într-una din zilele lunii trecute, l-am întâlnit pe directorul tehnic al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură-Vinificaţie (SCDVV) Murfatlar, Petru Boloş, la un eveniment organizat de binecunoscuta fermă constănţeană sub patronajul ASAS. Am profitat de această oportunitate pentru a întreţine o scurtă discuţie despre starea viilor în pragul recoltării.

„Din punct de vedere calendaristic, prima parte a anului viticol a debutat sub bune auspicii, însă problemele au apărut în partea a doua, când nu au fost precipitaţii, strugurii s-au dezvoltat, dar nu la capacitatea normală şi ei acum suferă. Via nu necesită o cantitate foarte mare de apă, dar trebuie să-i dai atunci când e nevoie, să intervii mai ales la fenofaza de umplere a bobului. În rest, via de la Murfatlar este curată şi sănătoasă”, ne-a declarat specialistul.
La 20 august acesta ne declara că nu mai face nici un tratament sau intervenţie în vie timp de 15-20 de zile, pentru că strugurii erau deja în pârgă. Recoltatul a fost declanşat la 1 septembrie.
În plantaţia viticolă de la staţiunea Murfatlar nu s-au observat atacuri ale bolilor sau dăunătorilor, astfel că din punct de vedere fitosanitar nu au fost probleme. Tratamentele s-au făcut la timp, cu opt aplicări, atât cât a fost necesar.

Strugure_b

Producţii viticole mai mici
Unitatea de cercetare-dezvoltare are un patrimoniu de 130 hectare, format din plantaţii viticole, portaltoi şi şcoală de viţă. În structura de soiuri, la strugurii albi sunt varietăţile: Pinot gris, Chardonnay, Riesling, Sauvignon, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Columna, iar la cei roşii: Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Burgund mare, Fetească neagră.
În sistem ecologic cultivă 45 de hectare. Anul acesta nu au fost probleme deosebite, plantele au răspuns la tratamente, însă lipsa apei şi-a arătat din plin efectele. „Cred că anul acesta producţiile vor fi mai mici, în jur de 6.000-7.000 kg de struguri la hectar, pierderi compensate cel mai probabil de concentraţia de zahăr mai mare. Dacă precipitaţiile ar fi căzut cât de cât la timpul potrivit dezvoltării ciorchinilor, am fi putut obţine producţii mult mai bune, chiar şi de 9-10 tone de struguri pe hectar”, consideră directorul tehnic al staţiunii.

Investiţii pentru o maşină automată de îmbuteliat
La staţiunea de la Murfatlar mai trebuie rezolvate o serie de probleme pe partea de vinificaţie. „Am reuşit să tehnologizăm secţia de fermentare, pentru care am cumpărat bazine de fermentare controlată. Însă pe sectorul de îmbuteliere suntem mai puţin pregătiţi, să zic aşa. Dispunem de o maşină de îmbuteliat la cutii şi pungi Bag-in-Box de 2, 3 şi 10 litri, dar şi de o maşină de îmbuteliat cu acţiune manuală. După ultimele discuţii avute, am introdus o maşină automată modernă pe o linie de investiţii şi sperăm ca la anul să reuşim să o achiziţionăm”, a pus capăt disuţiei noastre directorul tehnic al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură-Vinificaţie Murfatlar.
La SCDVV Murfatlar nu se simte lipsa forţei de muncă. Sunt îndeajuns angajaţii staţiunii şi câţiva localnici care ştiu a lucra viţa-de-vie. Pe timpul campaniei de recoltare este nevoie de vreo 40 de culegători de struguri, cu care unitatea semnează contracte de muncă sezonieră, iar aceştia vin în momentul când se stabileşte data recoltatului.

 Petru BoloÅŸ_b

Petru Boloş: „Noi avem un program prin care urmărim procesul, stadiul de coacere a boabelor de struguri. De două ori pe săptămână recoltăm probe, facem analize de aciditate, privind cantitatea de zahăr, măsurăm pH-ul şi, în funcţie de rezultatele de laborator, stabilim momentul recoltatului”.


PROGRAME DE RECONVERSIE ÎN DERULARE
Mare parte din suprafaţa viticolă a SCDVV Murfatlar are potenţial de producţie ridicat, întruncât 95 de hectare (din 130) reprezintă plantaţie nouă. „Am început programul de reconversie din anul 2007. Ne producem materialul săditor, deci nu a trebuit să cumpărăm de nicăieri. În toamnă vom planta, tot pe sistemul de reconversie, încă zece hectare şi vom înmulţi soiurile noastre Columna şi Mamaia pe câte cinci hectare fiecare. De asemenea, vom continua şi anul viitor cu plantarea altor 15 hectare: Fetească neagră pe opt hectare şi Fetească regală pe şapte hectare”, a precizat Petru Boloş.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 16/243 (ediţia 15-30 septembrie 2019)

Vizualizat: 344 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere!
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?