Scufiţa din Homiţa cultivă legume “mai altfel”. Permacultura – un real succes

Laura şi Antim Nechifor sunt doi tineri absolvenţi ai Facultăţii de Horticultură din Bucureşti, care, după 7 ani de activitate în Capitală, ca angajaţi în domeniul cercetării ştiinţifice şi producerii legumelor ecologice şi în sfera serviciilor horticole, au decis să îşi înfiinţeze ferma proprie şi să se stabilească în fosta gospodărie a bunicilor Laurei, din localitatea Homiţa - Paşcani, jud. Iaşi, pentru a continua să obţină legume în sistem ecologic regenerativ (fără "chimicale”).

54 de soiuri de tomate

Ferma de familie ”Scufiţa din Homiţa” (denumire aleasă pentru a-şi alinta fetiţa de 3 ani), deţine o suprafaţă de aproximativ 5.000 de metri pătraţi - câmp şi solarii -, unde se produc 54 de soiuri de tomate dintr-o bogată varietate de culori şi de forme, dar şi multe alte legume, care de care mai exotice, cu mult succes pe piaţa din municipiile Paşcani şi Iaşi. ”În Paşcani, facem livrări la domiciliu în cursul săptămânii, iar în Iaşi participăm ritmic, în zilele de sâmbătă şi duminică, la «Piaţa de weekend», din centrul oraşului”, explică tinerii.

Diversitate de specii

”Ne-am mutat la Homiţa în anul 2019 şi, deja, putem spune că ne-am hotărât să ne extindem activitatea, deoarece cererea de legume ecologice şi «mai altfel» este destul de mare. Alături de roşiile mov, negre, albe, care sunt foarte tentante pentru beneficiarii noştri, la mare căutare sunt morcovii galbeni şi mov, nelipsind clasicii morcovi portocalii (morcovul, la început, a fost mov), frunzele asiatice pentru salate, gen Mizuna, muştar de frunză, mangold, tomatillo - (Physalis Philadelphica, un fruct rotund, înfăşurat într-o peliculă creponată, cu gust dulce–acrişor, amintind de agrişe şi care, în Mexic, se foloseşte pentru prepararea sosului de salsa), etc.”, îmi explică soţii Nechifor.

Desigur, produc şi ardei, ardei iuţi (inclusiv soiurile cele mai iuţi din lume), gogoşari (nu lipsesc gogoşarii canadieni, foarte mari), castraveţi, vinete, usturoi, ceapă albă, roşie şi galbenă, varză, varză Kale, praz, fasole păstăi, gulie, broccoli, conopidă, ridichi, pepene roşu şi galben, dovleac, porumb zaharat, etc.

Căpşunii cei mai rezistenţi şi mulciul pe tocătură

În acest an, au testat cinci soiuri de căpşuni, respectiv 2 unifere şi 3 remontante, pe diferite forme de mulci, adică tocătură (crengi de la tăiatul pomilor şi al viţei de vie, tocate), folie albă şi folie neagră. ”Fiind amplasaţi în mijlocul pădurii, deci cu o atmosferă mai răcoroasă şi umedă şi încercând să reducem volumul de muncă, am ajuns la concluzia că vom menţine două soiuri de căpşuni unifere, care au rezistat foarte bine la ploi şi vreme rece, în mulci pe folie neagră. Folia albă merge în zona de sud, deoarece ţine solul rece pentru o perioadă mai mare de timp. Mulciul pe tocătură este foarte bun, dar necesită un volum mare de muncă, ceea ce pentru noi doi este dificil, singuri trebuind să le facem pe toate”, explicau fermierii ieşeni.

De ce au ales permacultura?

Dintre secretele reuşitei celor doi tineri horticultori, trebuie remarcate modalitatea de obţinere a legumelor (permacultură) şi transparenţa în relaţia cu beneficiarii, aceştia având acces la toate informaţiile legate de drumul de la seminţe şi până la legume bune de consumat. ”Am ales să producem legume în permacultură deoarece suntem adepţii modelului ecosistemelor naturale, un model extrem de prietenos faţă de mediu şi de sănătos pentru corpul uman. Permacultura are anumite principii, cel mai important fiind cel de conştientizare a faptului că se produce hrană pentru oameni. Adică, nu banii stau în prim planul judecăţii fermierului, ci responsabilitatea faţă de sănătatea omului. Deşi, să ştiţi că se câştigă şi bani, fiindcă, de exemplu, preţurile la care valorificăm acum sunt mai mari şi ne ajută să facem noi paşi, în dezvoltarea fermei”, arătau legumicultorii din Homiţa.

5 secrete din practica fermei Scufiţa

Cei doi tineri legumicultori cultivă plante cât mai variate, aceasta fiind de fapt şi ideea unei activităţi agricole ecologice. Aleg specii de plante care se armonizează şi se completează unele pe altele. ”Țintele activităţii noastre de legumicultură ecologică regenerativă sunt acelea de a nu folosi deloc chimicale (eco) şi de a avea grijă ca solul să fie viu, în permanenţă (regenerativ)”, explicau Laura şi Antim Nechifor.

1. Fără arătură! Pentru a menţine viaţa în sol, au eliminat aratul, deoarece atunci când se întoarce brazda, se distrug atât organismele aerobe, cât şi pe cele anaerobe. La început, rezultatul poate fi bun, prin aerare punând la dispoziţia plantelor toate elementele nutritive din sol. Dar, în câţiva ani, resursele solului se vor epuiza.

2. Administrarea de compost în cantitate mare şi eliminarea substanţele care pot omorî microorganismele şi ciupercile care ţin solul viu. ”Acesta va ajuta şi plantele să fie mai rezistente, nemaifiind nevoie de tratamente chimice, care pot da rezistenţe, ceea ce ar conduce la excese de substanţe, cu efecte atât asupra plantelor, cât şi asupra mediului înconjurător. Totul reprezintă un lanţ, pe care noi îl avem în vedere”, spun tinerii.

3. Plantele companion alungă dăunătorii! De asemenea, au introdus plante companion, care se ajută unele pe altele:

• Roşiile merg foarte bine cu busuiocul şi cu cimbrul, care alungă foarte mulţi dăunători ai tomatelor;

• Crăiţele alungă nematozii din sol.

4. Insecticide bio. Ceea ce nu reuşesc să rezolve plantele, elimină prin intervenţie cu anumite bacterii, împotriva dăunătorilor. De exemplu, împotriva omizilor şi a gândacului din Colorado folosesc Bacillus thuringiensis, care eliberează în mod natural o toxină împotriva sistemului digestiv al insectelor erbivore. Tot ca insecticide, mai folosesc anumite uleiuri (din sâmburi de citrice, combinat cu săpun de potasiu din surse vegetale).

5. Fertilizanţi din plante. În fermă, mai produc unele macerate (macerate de ferigă, de urzică şi de Coada calului), îndeosebi pentru fertilizare.

Am introdus în cultură vinete, despre care se spunea că în această zonă nu sunt recomandate. Am obţinut un rezultat spectaculos al acestui sistem de producere a vinetelor în permacultură: producţia a depăşit 80% din potenţialul hibridului - LAURA ŞI ANTIM NECHIFOR, tineri horticultori din jud. Iaşi

URMEAZĂ LIVADA ÎN SISTEM DE PERMACULTURĂ

Cu resurse proprii, în această toamnă, în Ferma Scufiţa din Homiţa se înfiinţează o livadă mixtă de pomi fructiferi şi arbuşti fructiferi, după acelaşi sistem al armonizării între specii şi soiuri, care să permită dezvoltarea activităţii horticole în permacultură şi diversificarea gamei de produse, în concordanţă cu cerinţele consumatorilor, de la care vin fondurile pentru investiţii.

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI

redactor Radio România Iaşi