Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

SCDL Iernut conservă sortimentul local de legume

Publicat: 03 decembrie 2017 - 12:20
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Înfiinţată în anul 1980 şi amplasată în zona centrală a Transilvaniei, la o distanţă de 30 km de municipiul Târgu Mureş, Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Iernut este specializată pe menţinerea soiurilor de legume româneşti specifice zonei Luncii Mureşului. Ca atare, unitatea are terenurile amplasate pe raza localităţilor Iernut şi Cuci, pe soluri aluvionare specifice, implicând activităţi de cercetare, producţie şi comercializare a seminţelor şi legumelor şi conservelor de legume.

„Unitatea noastră este specializată pe conservarea şi menţinerea soiurilor locale, în special a rădăcinoaselor, bulboaselor, vărzoaselor şi păstăioaselor. Avem câteva cultivare omologate şi incluse în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România pe care le-am şi extins, producem şi sămânţă în mari cantităţi la nivel de ţară. Avem ceapa Roşie de Arieş, soi colecţionat din Lunca Mureşului, pe care îl multiplicăm la noi în staţiune; mai avem varză de toamnă, soiul Mocira, cu frunza subţire şi căpăţâna compactă, pretabilă în zona Transilvaniei, şi soiul Poiana, pretabil la murat. Dezavantajul este că au căpăţâna ceva mai mare, de circa 3 kg, iar cumpărătorii solicită verze mai mici”, ne-a declarat Minerva Heitz, directorul SCDL Iernut.

Salata_b

Realizări notabile în câmpurile experimentale
De-a lungul vremii, Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Iernut a certificat biologic seminţe de legume de câmp şi a menţinut autenticitatea soiurilor la culturile din speciile: ardei lung - soiul Orange; ceapa Roşie de Arieş; varza albă de toamnă Mocira şi Lares, pastârnacul Alb lung; salata Cora; ridichea de vară Roşie de Iernut (cu forma semialungită şi care nu se cocleşte); gulia din soiul Albastru de Iernut; pătrunjelul Zaharat; morcov din soiul Nantes şi castraveţi Premier F1. În mare parte, soiuri omologate. De asemenea, a fost aclimatizat în zonă soiul de varză de iarnă Laredia, adus din SUA.

Varietăţi uitate, readuse în actualitate
Nu trebuie omisă nici gama variată de fasole. Staţiunea de la Iernut a omologat în anul 2002 o fasole urcătoare, sub numele Mădărăşeni, un soi semitimpuriu, cu păstaia de culoare galbenă, lungă de 15-17 cm şi lată de 1-1,5 cm, fără aţe şi uşor curbată, cu bobul de culoare dominantă alb cu striaţie neagră; un soi foarte productiv, având o producţie de 20-24 t/ha. În schimb, soiul Alina este folosit numai pentru păstăi. Îmbucurător este faptul că piaţa cere fasole pitică, astfel că numai din varietatea Lechinţa au produs anul trecut mai bine de o jumătate de tonă de sămânţă.
Amărăciunea directorului Minerva Heitz este aceea că vine din afară sămânţă ieftină la o calitate îndoielnică, fiind o concurenţă serioasă pentru staţiunea transilvăneană.
Între anii 2011 şi 2014, la SCDL Iernut direcţiile de cercetare-dezvoltare, realizate prin proiecte naţionale, au urmărit selecţia şi ameliorarea soiurilor, verificarea în condiţiile locale a soiurilor, hibrizilor, liniilor genetice şi studiul soiurilor locale valoroase, în vederea realizării unui material biologic din care să obţină noi soiuri şi hibrizi de legume. În acelaşi timp, s-a diversificat sortimentul legumicol prin introducerea în cultură a unor specii mai puţin cultivate (Rheum rhabarbarum - revent), din diverse zone ale lumii (Tragopogon porrifolius - scorţonera), din flora spontană (Allium ursinum - leurdă, Armoracia rusticana - hrean, Ornithogalum umbellatum - ceapa ciorii) tolerante la stresul termo-hidric!

Reventul - planta minune
La revent toate părţile plantei sunt utilizate în diferite scopuri: din peţiolul frunzelor se prepară sucuri răcoritoare, dulceaţă, marmeladă, peltea, compot; frunzele tinere sunt consumate în stare proaspătă, ca şi cele de măcriş, iar după recoltarea peţiolului, plantele sunt utilizate în hrana animalelor. Soiul Livia, aflat în primul an de omologare, are un peţiol foarte bine dezvoltat, de 60 cm lungime şi grosime de 5 cm, muchiat pe partea dorsală, cărnos, foarte suculent şi de culoare violacee în partea bazală; este recomandat în cultură pentru zonele cu temperaturi scăzute din timpul iernii, acesta rezistând chiar şi la -25...-27oC.
Amelioratorii au încercat îmbunătăţirea plantei de revent prin producerea de seminţe, pentru că prin butăşire se menţine mai greu.
Din pădurile din Lunca Mureşului a fost adusă şi introdusă în colecţie leurda. Timp de trei ani s-au făcut diferite experimente şi întâlniri cu producătorii agricoli din zonă pentru a-i stimula în cultivarea acestor plante de nişă: leurda şi reventul.
În curs de omologare, prin reţeaua ISTIS, mai sunt examinate şi alte culturi legumicole. Spre exemplu, o varietate de usturoi, specie căutată pe piaţă (iar SCDL Iernut se află într-o zonă favorabilă cultivării usturoiului), precum şi o tomată de grădină cu creştere semideterminată, pentru consum în stare proaspătă, ce poate fi cultivată în câmp deschis sau în solar.

“Viola” - în câmpurile de testare pentru omologare
SCDL Iernut a înfiinţat câmpuri experimentale unde a creat cultivare valoroase la speciile de: leurdă, hean, revent şi ceapa ciorii. De asemenea, se află în primul an de omologare o fasole pitică - soiul Viola. Aceasta se caracterizează printr-o păstaie de un mov intens, este rotundă, cu diametrul 1,3 cm şi lungimea de 15-22 cm, cărnoasă, foarte untoasă, ce rămâne foarte mult timp fragedă şi nu face aţe. De la acest soi se foloseşte atât bobul, de culoare maro, cât şi păstaia, care în timpul fierberii, din mov intens devine verde, fiind foarte apreciată în arta culinară.
Iar activitatea de cercetare nu se opreşte aici pentru unitatea de cercetare din Iernut, aflată în curs de relansare.


ÎN AŞTEPTAREA FINANŢĂRII PROMISE PRIN LEGE
„Trebuie să existe o apropiere între sistemul de cercetare şi învăţământ. Consider că aici s-a greşit în România. Cercetarea trebuie să fie mână în mână cu universităţile, ele nu mai dispun de suprafeţe de teren, de câmpuri experimentale, iar noi suntem în măsură să oferim baza tehnico-materială în cazul în care studenţii horticultori vor să-şi finiseze instrucţia de specialitate. Noi suntem o unitate de cercetare în curs de relansare. S-a publicat în Monitorul Oficial HG de reorganizare a staţiunii. Sigur, sunt foarte multe probleme de rezolvat. Urmează să avem finanţarea de bază, lunară. Trebuie să recunoaştem că s-a făcut ceva; s-au mişcat lucrurile şi la Ministerul Agriculturii, şi la ASAS. După ce o să fim finanţaţi, vom ajunge acolo unde trebuie să fim, în elita cercetării agricole. Aştept să fie mai bine, asemănător unui nou început!”, ne-a declarat Minerva Heitz.

Minerva Heitz
Minerva Heitz: „Important este că de vreo doi-trei ani producem cantităţi suficiente de sămânţă de legume, mai ales pentru fermierii beneficiarii de proiecte, în care unul dintre criteriile de eligibilitate este asigurarea de sămânţă românească. Or, acest lucru înseamnă o şansă de relansare a noastră ca unitate”.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/201 (editia 15-31 octombrie)

 

Vizualizat: 242 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Pariul unui tânăr fermier, Cătălin Alb

Deşi are numai 24 de ani, Cătălin Alb a acumulat destulă experienţă la ferma pe care o administrează împreună cu tatăl său, în localitatea Şeitin din judeţul Arad. Lucrează 90 de hectare, marea majoritate luate în arendă, şi creşte 40 de vaci pentru lapte. La vârsta de 11 ani a urcat pentru prima oară într-un tractor, dar marea sa pasiune este zootehnia.

Redactor: Liviu Gordea
Imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sub media europeană la consumul cărnii de porc Intermediarii fac legea şi peste Prut
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?