SCDL Buzău: Creaţii genetice valoroase în câmpurile experimentale

Pepenele-castravete!
„Avem în lucru mai multe plante. Studiem o specie cu totul aparte şi anume o încrucişare între pepene şi castravete. Avem o linie genetică avansată care produce un fruct mare, un castravete tip pepene mare, foarte gustos şi aromat, rezistent la boli, dăunători ce poate fi folosit şi ca portaltoi pentru pepenii altoiţi.
De asemenea, pe lângă soiul de bază Rodeo, am obţinut trei linii genetice linii de castravete amar, (Mormodica Charantia), din care două cu fructul alb, dar şi o varietate mai timpurie”, precizează Costel Vînătoru.  

Tomatele negre şi ardeii iuţi
Cunoscutul cercetător buzoian susţine că în activitatea de aclimatizare el şi echipa sa au reuşit să îmbogăţească colecţia de tomate prin obţinerea unei linii genetice noi cu fructul total negru, la care se adaugă o varietate mare de alte soiuri, productive; de la tomata de ghiveci până la cea hibridă.  
„Avem un număr de opt linii de ardei iute. Una dintre acestea cu care ne mândrim se distinge prin aspectul deosebit de frumos, al cărei fruct trece prin trei stadii de culoare; când apare este mov, după care se transformă în roşu şi apoi în negru. De asemenea, lucrăm la liniile de ardei extrem de iuţi. La Congresul Mondial de Horticultură din 2014, de la Brisbane, Australia, am prezentat unul dintre cei mai iuţi ardei din lume, cu peste 2,4 milioane de unităţi pe scara Scoville”, explică omul de ştiinţă.  

Busuiocul - „regele ierburilor aromatice”
„Pe lângă soiul Aromat de Buzău, am obţinut câteva linii la busuioc cu arome unice: de trandafir, de lămâie, de scorţişoară sau cu aromă de mir şi diverse nuanţe de culoare (violet, verde, gălbui). Una dintre acestea am înscris-o pentru a fi omologată”, susţine Costel Vînătoru.  

Vânăta albă şi varza Licurişca
Cercetătorii Laboratorului de Genetică, Ameliorare şi Conservarea Biodiversităţii au în studiu şi alte specii de legume. Astfel, au fost creaţi noi hibrizi de vânătă, dintre care vânătă albă va fi înscrisă anul acesta în Registrul soiurilor şi în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România.
„Am reuşit să aducem acasă un soi valoros de varză de toamnă care se pierduse. Cu ajutorul colegului Velichi de la Brăila am reuşit să reabilităm varza Licurişca. Se cultiva în trecut pe scară largă şi sperăm să revină în piaţă, că merită. E printre cele mai vechi soiuri de varză care au fost cultivate în România”, explică omul de ştiinţă buzoian.

Perilla Frutescens şi cimbrul siberian
De asemenea, în câmpurile de testare se află noi plante, precum pelinul dulce, menta, cimbrul, plante extraordinare din toate punctele de vedere: şi alimentare şi medicinale.
„Avem trei soiuri stabilizate de Perilla Frutescens; e o realizare mare, pentru că am reuşit să o aclimatizăm în Europa. Apoi, avem în studiu cimbrul siberian care vegetează foarte bine peste iarnă în câmp, păstrându-şi verdeaţa şi prospeţimea foarte bine sub zăpadă. S-a adaptat destul de bine Alkanna-pigmentoasă, folosită drept colorant roşu, pentru vopsirea ţesăturilor din fibre naturale. Din rădăcina plantei se pot obţine diverse nuanţe de culoare: maroniu-violet sau roşu-maroniu.
De asemenea, suntem bucuroşi că Lophantus Anisatus a prins foarte bine, apicultorii l-au îndrăgit, la Ziua Mondială a Albinei, au vorbit laudativ despre această minunată plantă cu însemnat potenţial melifer. Cererea e foarte mare de seminţe şi răsaduri”, precizează cercetătorul.